2016-12-06 22:02

SOCIAL


Cu DEX-ul în faţă pentru un loc de muncă

 |  21:00
Cu DEX-ul în faţă pentru un loc de muncă

Vă interesează un post de ranger, stopeur, telebanker, valorificator glande, stucaturist, cardator, calculator preţ cost, mamoş porcine, mercantizor? Dacă nu ştiţi ce sunt aceste meserii, vă putem spune că nici noi nu avem cea mai vagă idee.

În clasificarea ocupaţiilor din România au apărut peste 1.000 de meserii în ultimul an din totalul de 4.000, Ministerul Muncii considerând că „transformările ce au loc în economia şi piaţa muncii, datorate în principal progresului tehnologic, au condus atât la apariţia de ocupaţii noi, cât şi la redenumirea celor existente şi chiar la dispariţia unor ocupaţii”.

În anunţurile angajatorilor apar rareori şi locuri de muncă pentru săpător manual, decapator, chevrasameş, fascinar, şanfrenator, mercantizor, aburitor plută, însă majoritatea le evită deoarece se confruntă pentru prima oară cu astfel de cuvinte şi evită să întrebe de ruşine. În unele cazuri, nici măcar cu ajutorul dicţionarului nu reuşeşti să îţi dai seama la ce meserie se referă cuvântul respectiv. Cei care primesc o ofertă pentru a deveni haham, de exemplu, trebuie să ştie faptul că acesta se ocupă cu „tăierea rituală a vitelor şi păsărilor la mozaici”.

Posturi pentru cei cu aspiraţii mari

Mulţi dintre cei care îşi doresc să se angajeze sunt dornici să ocupe o funcţie de conducere în cadrul firmei respective. Ei bine, nomenclatorul vă poate oferi soluţia. Nu mai puţin de 150 de meserii sunt dedicate şefilor. Printre ofertele primite s-ar putea număra cele de şef de scufundare, şef fazanerie, şef promoţie, şef garaj, şef haltă, şef coloană auto, şef manevră sau şef parchet. Pe site-urile destinate locurilor de muncă nu veţi găsi uşor un astfel de post, însă e posibil să aveţi noroc dacă perseveraţi şi aşteptaţi până la momentul potrivit.

Manolescu: Limba română e foarte bogată

Unul dintre cei mai cunoscuţi lingvişti români, Nicolae Manolescu, susţine că denumirile străine ale meseriilor reprezintă ceva normal, deoarece toate sunt importate din alte ţări. „Parafrazând, pot spune că limba are raţiunile ei pe care raţiunea nu le cunoaşte. Probabil din comoditate, se preferă aceste denumiri. Răsfoiesc o revistă, iar nici măcar eu nu ştiu sensul acestor cuvinte importate din străinătate. Noi nu avem o instituţie abilitată, aşa cum e în Franţa, de exemplu, pentru a studia aceste cazuri. Academia nu are nici o putere în faţa unor astfel de decizii, aşa că pot fi scrise în toate felurile. Acum, dacă uzul le foloseşte, nu le putem face nimic pentru că piaţa este liberă”, e de părere cunoscutul critic literar. În ultimul deceniu, limba română s-a îmbogăţit cu câteva mii de  cuvinte.

Ce înseamnă....

Cap de masă- cel care face jocurile la cazinou

Discotecar- bibliotecar, arhivar

Cardator- operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini

Hatip - membru al clerului, oficiază servicii religioase

Regulator ţevi - operator la instalaţiile de producere şi prelucrare a metalului

Ghemuitor– Lucrător-meseriaş în executarea de produse artizanale din piele şi materiale similare din textile


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639259-06-09



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

HERACLITICUL 201
12 Sep 2011

Imi place ...asta da capitalism multilateral dezvoltat,globalist si globalizant !!! FELICITARI PENTRU IDEEA DE A ABORDA UN ASTFEL DE SUBIECT . DOAMNE ...DE EXISTI CU ADEVARAT ASA CUM TI SE ROAGA MILIOANE DE MISIONARI ,PELERINI,PREOTI,MONAHI,OITEFA CEVA NU-I MAI LASA...TE ROG NU-I MAI LASA !!! OPRESTE TEROAREA !!!

Adauga un comentariu

Random image