2016-12-04 12:27

SOCIAL


Diferenţa dintre federaţiile sindicale autohtone şi cele din alte ţări: Profesorii români nu-şi permit o zi de grevă, străinii pot sta o lună

 |  18:32
Diferenţa dintre federaţiile sindicale autohtone şi cele din alte ţări: Profesorii români nu-şi permit o zi de grevă, străinii pot sta o lună

Se vorbeşte despre grevă generală pe termen nelimitat în Educaţie, însămulţi profesori nu sunt convinşi să participe la protest, pentru că nu-şipermit să mai piardă bani. În România, spre deosebire de situaţia din stateledezvoltate, sindicatele nu dispun de fonduri pentru grevă, care să le asigurecadrelor didactice echivalentul salariilor cât timp nu vor intra la ore.Cazurile în care există sindicate cu mici rezerve financiare sunt izolate. Încea mai bună situaţie par să se afle sindicaliştii din cadrul UniversităţiiBucureşti, care şi-ar putea permite însă doar o zi de grevă fără a pierde dinbani.

Tot mai mulţi profesori s-au adresat redacţiei noastre,nemulţumiţi de lipsa unui fond de grevă al sindicatelor. Cadrele didacticeintervievate susţin că mulţi dintre colegii lor refuză să mai participe lagrevele sau pichetele organizate de sindicate, pentru că nu-şi permit să maipiardă bani. “Oamenii au rate la băncişi copii de întreţinut. Mulţi preferă să se prezinte la catedră chiar dacăprimesc tot mai puţini bani. Mai bine mai puţin decât nimic. Astfel, gândescmulţi profesori. Liderii sindicali ar trebui să ne explice de ce nu existăfonduri pentru grevă. Dacă ar exista un astfel de fond, oamenii ar accepta săprotesteze, dar să-şi primească o parte din bani. În ţările dezvoltate existăastfel de fonduri”, ne-a explicat un cadrudidactic din judeţul Prahova.

Liderii sindicali din Educaţie susţin că nu existăsuficiente resurse financiare pentru organizarea unui fond de grevă,federaţiile din România neputându-se compara cu cele din străinătate. ÎnRomânia, mişcarea sindicală este cu mulţi ani în urmă faţă de activităţilesiminare din străinătate, potrivit reprezentanţilor dascălilor.

Conducerea Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ (FSI) “Spiru Haret” lasă de înţeles că instituţia se află la limita existenţei. “Acele cadre didactice care se întreabă de ce nu existăfond de grevă să-şi depună banii (contribuţia pentru un eventual fond de grevă)în bancă. Este imposibil de organizat un astfel de fond. Matematic, dacăanalizăm problema, vom vedea că este imposibil. Pentru a organiza un fond degrevă ar trebui să strângem contribuţiile cadrelor didactice pentru următorii10 ani. În plus, dacă am acorda drepturile salariale pentru zilele de grevă, artrebui să plătim şi impozitele. Plăteşti 500 de lei, dar trebuie să plăteşti şitaxele şi impozitele de 80%. Contribuţiile încasate sunt de câte un leu de lafiecare membru. Pentru plata taxei de afiliere la confederaţie trebuie să scoteu bani din buzunar. Abia putem suporta chiria pentru sediu şi celelaltecheltuieli pentru funcţionarea organizaţiei. Câte cadre didactice ar fi dispusesă plătească mai mult pentru un fond de grevă”, ne-a declarat preşedintele executiv al FSI “Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor.Acesta susţine că federaţia pe care o conduce are un sediu care stă să sedărâme. “Federaţiile sindicaledin străinătate îşi asigură finanţarea şi din activităţi comerciale sau alteactivităţi conexe. Federaţiile sindicale din străinătate au 100 de ani deactivitate. Au acumulat fonduri în tot acest timp. Nu ne putem compara nici cufederaţia similară din Turcia. Au un sediu de cinci etaje, în centrul Ankarei,şi 40 de angajaţi. Noi avem patru angajaţi şi un sediu în sectorul 2, care stăsă se dărâme. Noi nu avem nici activităţi comerciale şi nici ajutor din parteastatului, cum beneficiază federaţiile din străinătate”, ne-a mai spus Nistor.

Semne mici că se poate şi la noi

Preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN),Constantin Ciosu, susţine că profesorii nu au solicitat niciodată înfiinţareaunui fond de grevă. În prezent, contribuţia pentru sindicat este de 1%. Estenevoie de o suplimentare pentru un astfelde fond. Probabil că ar fi nevoie de ocontribuţie de 400-450 de lei”, ne-a precizat Ciosu.

Există însă şi sindicate care au astfel de fonduri, darcare nu pot acoperi în nici un caz o grevă de o săptămână. “Fondurile de grevă se stabilesc la nivelul sindicatelor,nu de către federaţie. Există şi sindicate afiliate la FSLI care au astfel defonduri, dar sunt mici. Aceste lucruri se stabilesc la nivel local. Un exempluar fi sindicatul din Suceava care a plătit salariile profesorilor care nu aufost retribuiţi de o lună. Este un început, dar suntem cu mult în urma statelordezvoltate”, ne-a declaratpreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), AurelCornea.

Federaţia “Alma Mater” ar putea să achitedrepturile salariale a 500 de cadre didactice din învăţământul superior pentruo zi de grevă. “Noi avem un astfel defond de grevă, al angajaţilor de la Universitatea din Bucureşti. Contribuţiaeste de 0,3%. În acest moment avem 30.000 de lei în cont pentru 500 de membri.Salariul mediu în învăţământ este de 1.700 de lei. Înseamnă că trebuie săplătim 57 de lei pe zi de grevă. Un calcul simplu arată că ne permitem o zi degrevă. Activitatea sindicală nu s-a dezvoltat atât de mult în România. Suntînsă semne că a început să se mişte şi la noi ceva”, ne-a explicat preşedintele “Alma Mater”, Răzvan Bobulescu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-12-10



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image