2017-11-17 19:45


E uimitor! Vezi câţi cozonaci consumă românii de Crăciun!

 |  14:38
E uimitor! Vezi câţi cozonaci consumă românii de Crăciun!

Conform datelor furnizate de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC), românii consumă în perioada Crăciunului peste 7,3 milioane de cozonaci. Tradițional, cozonacii se gătesc acasă, însă e vorba de o tradiție pe cale de dispariție, cei mai mulți români preferând în prezent să-i achiziționeze din comerț. Dincolo de faptul că niciun cozonac achiziționat din magazin nu poate avea aroma unuia scos din cuptor, există multe produse de acest tip care au doar pretenția de a fi cozonaci, în realitate fiind un aluat de proastă calitate cu multe E-uri.

Cozonac industrial cu „urme” de cacao

În prima parte a lunii decembrie 2015, APC a achiziționat 31 tipuri de cozonac din marile structuri comerciale (hipermarketuri / supermarketuri), de la 13 producători, cu gramajul cuprins între 325 g și 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Studiul privind calitatea cozonacului face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. Au fost analizate sortimente de cozonac fabricate/distribuite de către: SC Vel Pitar SA din Rm. Vâlcea, SC Boromir IND SRL din Râmnicu Vâlcea, Auchan, Cora, Carrefour, Tedesco SRL din Italia, SC Grewe SRL din Vestem-Sibiu, SC SAL-PAN din Salonta-Bihor, SC Lucipol Impex SRL din Râmnicu Vâlcea, SC As Pan SRL din Popești Leordeni-Ilfov, SC Cristian Impex SRL din Tulcea, SC Aida Prod Com SRL din comuna Cernica-Ilfov și SC Teoden SRL din Băilești-Dolj.

Din analiza etichetelor a reieșit că, în afară de făină, zahăr, drojdie și sare iodată, în „cozonacul” industrial se regăsesc și alte ingrediente: spărtură de soia, șrot de soia, făină de soia degresată, amidon din porumb, ou praf, pudră de albuș de ou,  fibre de cartofi, zer praf, oțet din vin, făină de orz, lapte praf, gluten din grâu, ulei de palmier, ulei de rapiță, enzime, drojdie comprimată, făină de porumb, griș de grâu, pudră de zer, conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, agenți de umezire, emulsifianți, corectori de aciditate, stabilizatori. Conținutul de cacao la produsele analizate variază între 0,5% și 1%. Niciunul din produsele analizate nu respectă rețeta tradițională a cozonacului (făină tip 000, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, umplutură de diferite tipuri). La 65% dintre produsele analizate nu se menționează tipul de făină de grâu folosită la fabricarea cozonacului. Un singur producător de cozonaci, SC Grewe SRL, dintre cei ale căror produse au fost analizate, declară că  folosește făina tip 000.

Top 10 cozonaci aditivați

În cele 31 de produse analizate s-au identificat 30 aditivi alimentari.

15 aditivi- Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Lucipol

14 aditivi- Cozonac cu rahat și cacao, fabricat de Vel Pitar

13 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Lucipol

11 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Vel Pitar,cozonac cu nucă, cacao și stafide, fabricat de Lucipol, cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat pentru CORA

10 aditivi- Cozonac cu nucă, stafide și cacao, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu rahat fabricat pentru Carrefour

9 aditivi- Cozonac cu nucă, fabricat de Vel Pitar, cozonac cu nucă si cacao, fabricat de Aida Prod Com, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și cacao, fabricat de Sal-Pan

8 aditivi- Cozonac cu cremă de lapte-frișcă, fabricat de Boromir, cozonac cu nucă, fabricat de As Pan

6 aditivi- Cozonac cu cremă ciocolată-rom, fabricat de Boromir, cozonac cu umplutură de nucă, stafide și rahat, fabricat de As Pan, cozonac cu stafide, rahat și cacao, fabricat de Teoden

5 aditivi- Cozonac cu nucă și cacao, fabricat de Carrefour, cozonac cu rahat, stafide și cacao, fabricat de Cristian Impex

4 aditivi- Cozonac cu cremă caramel și cremă ciocolată, fabricat de Boromir

E uimitor! Vezi câţi cozonaci consumă românii de Crăciun!
zoom

„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Rețetă de cozonac tradițional

Cozonacul românesc se prepară mai peste tot din aceleași ingrediente: făină de grâu, lapte dulce, zahăr, ouă, unt, coajă rasă de citrice (lămâie și/sau portocală). Deosebim cozonacii simpli și cozonacii cu umplutură (din nucă, alune, stafide, mac, rahat, fructe confiate / zaharate, cacao, marmeladă, care se pot folosi și în combinații diverse); cozonacii împletiți sunt, de regulă, fără umplutură, dar pot avea bucățele de rahat, fructe uscate etc. înglobate în aluat. Drojdia este ingredientul care dă caracterul de aluat dospit materialului preparat pentru copt.

O rețetă medie pentru cozonac înseamnă doi cozonaci dintr-un kg de făină și presupune folosirea următoarelor ingrediente: făină albă de bună calitate, bine uscată– 1kg; trei ouă și trei gălbenușuri (albușul de ou întărește cozonacul); 250 g zahăr; 300-500 ml lapte dulce; 50-100 ml ulei; 100 g unt; circa 30 g drojdie proaspătă, sau echivalentul în drojdie uscată; un praf de sare; esențe-mirodenii: coajă de citrice, esență de rom, vanilie. Pentru umplutură se folosesc ingredientele indicate mai sus, circa 300-400 g, preparate adecvat: mărunțire, umezire în apă aromată ori alcool, mixare etc.

Schema tradițională a preparării cozonacului cuprinde următoarele etape: pregătirea (curățenia) ustensilelor și aducerea lor la cald în bucătărie cu minimum câteva ore înainte de începerea lucrului; aducerea făinii și a celorlalte ingrediente la cald cu 1-2 ore înainte de lucru; prepararea maielei (drojdie frământată cu zahăr și, eventual, lapte călduț sau apă) din drojdie din comerț / drojdie de casă / drojdie sălbatică, pentru fiecare situație fiind alt mod de lucru; punerea maielei la cald pentru începerea procesului de „creștere“; prepararea aluatului din făină, ingrediente și maia; frământarea aluatului (aluatul reuşit trebuie să se desprindă de pe mâini, să fie elastic şi de consistența lobului urechii; cu cât este frământat mai mult, cu atât este mai bun); dospirea aluatului la cald, acoperit, ferit de curent de aer; porționarea aluatului și trecerea în tăvi (până la jumătatea înălțimii lor); creșterea aluatului în tăvi; aducerea căldurii din cuptor la nivelul potrivit (toate gospodinele știu testul cu mălai aruncat în cuptor); coacere (cam o oră, la circa 180 de grade Celsius), fără să se deschidă cuptorul în primele 30-40 de minute; scoaterea tăvilor și culcarea pe lateral, acoperite cu o țesătură potrivit de groasă, pentru 2-3 ore, tot la cald; scoaterea cozonacilor răciți din tăvi, învelirea lor în hârtie impermeabilă, acoperirea cu prosoape și trecerea lor la cămară, unde vor putea rămâne proaspeți până la 3-4 săptămâni.

Istoria cozonacului

La originea cozonacului, ca și a altor prăjituri cu aluat, se află pâinea. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului. În Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. Desene care datează de cca 4.000 de ani atestă că egiptenii știau să facă pâine dospită de felurite tipuri, unele fiind îndulcite cu miere. Grecii antici făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea ''plakous''. Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând ouă, unt, fructe uscate și altele. „libum” era un cozonac de dimensiuni mai mici, iar „placenta” un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau cozonaci cu fructe uscate, deoarece se păstrau mai bine. Francezii foloseau pentru cozonac termenul „la brioche”. În secolul al XIX-lea, cel de-al treilea fel de mâncare, desertul, conținea adesea cozonac. Se consideră că rețeta de cozonac așa cum este ea cunoscută în prezent a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni.

(Sursa: Agerpres)

Din punct de vedere etimologic, termenul românesc cozonac ar veni din limba greacă, din cuvântul kosonáki; în limba greacă cuvântul kosóna înseamnă păpușă, formă care se dă uneori cozonacului. Dicționarele românești mai vechi definesc cozonacul ca fiind „o pâine“  făcută din aluat dospit, cu ouă, unt, zahăr etc., unele menționând că forma cozonacului este de păpușă. Cam după 1960, dicționarele românești menționează cozonacul ca fiind „o prăjitură“ din aluat dospit etc., și numai rar este menționat ca fiind „un produs alimentar“ din aluat dospit, frământat cu lapte, ouă, unt, zahăr și mirodenii.

(Sursa: APC)

Cozonac, kozunak și panettone

Românii și bulgarii folosesc rețete asemănătoare de cozonac (bulgarii îi spun kozunak) și îl gătesc, tradițional de Paște și Crăciun. Tot de Crăciun, în Lombardia (regiune din Italia) se gătește panettone, asemănător cozonacului, dar având forma rotundă și înaltă. Colomba Pasquale este o altă variantă de cozonac gătit în Italia, dar de Paște. Are o glazură crocantă de migdale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-12-10

TAGURI: cozonac, roman, craciun, apc



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova