2017-11-19 05:17


Integrarea școlară a copiilor cu autism nu este o utopie

 |  17:17
Integrarea școlară a copiilor cu autism nu este o utopie

De vorbă cu psihologi ce pregătesc pentru școală copii cu autism, în Centre de consiliere și asistență TSA.

Intervenție de specialitate intensivă și cât mai timpurie, colaborare între specialiști, colaborarea activă între terapeuți și părinții copiilor cu autism, comunicare și schimb reciproc cu educatorii și învățătorii copiilor, existența unor profesori sau terapeuți de sprijin la clase, plus o legislație corectă pentru sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale, iată care ar fi, în opinia specialiștilor, aspectele esențiale ale integrării școlare a copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA).

Cu alte cuvinte da, integrarea școlară – fie că vorbim de un mediu școlar tipic (școală de masă), fie că vorbim despre învățământul special – este posibilă și are mari șanse de reușită, dacă legea și oamenii care o aplică pun, înainte de orice, interesul suprem al copilului și dreptul său de a avea acces la educație.

În toamna anului 2015, Fundația Romanian Angel Appeal în parteneriat cu State Diagnostic and Counselling Center (SDCC) din Islanda au oferit instruire specialiștilor (psihologi, logopezi etc.) ce lucrează cu copii cu autism în 10 Centre de consiliere și asistență pentru TSA, din 10 județe ale țării (Bacău, Botoșani, Brăila, București Sector 4, Neamț, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vrancea). Instruirea a vizat tehnici de lucru specifice, pentru sprijinirea copiilor în procesul de dobândire a abilităților de integrare socială și școlară. După instruire, psihologii au început să pregătească pentru școală 100 de copii cu autism din județele respective, iar munca lor este în prezent supervizată prin intermediul unei platforme online securizata, în cadrul proiectului “Comunitate pregătită, copil integrat – suport pentru integrarea scolara si sociala a copiilor cu tulburari de spectru autist”, finanțat din fonduri norvegiene.

Majoritatea psihologilor instruiți nu sunt la primul lor contact cu această afecțiune. Mulți chiar au mai urmat cursuri de formare în domeniul autismului și lucrează de ani buni cu copii cu autism. Cu toții sunt de părere că integrarea copiilor cu autism într-un mediu școlar tipic este posibilă, dar neapărat ca rod al unei munci intensive, atât a lor cât și a specialiștilor care lucrează cu ei, dar și al unui mediu general deschis și incluziv. Și, nu în ultimul rând, ca rod al unei continue acumulări și perfecționări ale profesioniștilor care oferă intervenție de specialitate copiilor cu autism.

Lăcrămioara Călin este logoped la Centrul de consiliere și asistență pentru persoanele cu tulburări de spectru autist din județul Vrancea și, de 3 ani și jumătate, lucrează pentru copii cu autism. Mărturisește că permanent descoperă lucruri noi și utile în terapia pentru acești copii. Știe că autismul nu este o afecțiune care să se vindece și determină diferite grade de izolare, comunicare deficitară, probleme de comportament, însă terapia conduce la o ameliorare semnificativă a acestor probleme. În plus, consideră că relația cu copiii  cu autism o îmbogățește ca profesionist și ca om. “Zilnic am câte ceva de învățat de la acești prichindei speciali, deși noi, oamenii maturi, tindem să credem ca doar ei au ceva de învățat de la noi. Unele dintre lucrurile pe care le-am învățat de la ei sunt curiozitatea pentru nou, speranța, dorința de a fi cu alte persoane, gingășia, timiditatea, simplitatea, curajul; deși se spune despre copiii cu autism că sunt lipsiți de inițiativă, agresivi, absenți, cu empatie deficitară. În majoritatea situațiilor, odată stabilită relația terapeutică, copilul începe să se deschidă și să privească cu alți ochi tot ceea ce i se întâmplă. Începe să comunice (chiar și nonverbal), începe să caute să se joace, să caute atenția celor din jur și să participe activ la diverse sarcini de grup.“

În afara formării oferite de Fundația Romanian Angel Appeal, Lăcrămioara Călin a mai urmat și o  instruire în TEACCH  (organizarea unei săli TEACCH, construirea orarelor zilnice, calendarul naturii etc), precum și un curs PECS (sistem de comunicare prin schimbul de pictograme). “Pentru ca un copil cu autism să evolueze este necesară o împletire de tehnici și metode de terapie. O singură metodă nu ar avea aceleași rezultate comparativ cu îmbinarea anumitor tehnici din cadrul mai multor terapii.” este de părere Lăcrămioara Călin. Despre cursul  susținut de către formatoarele din Islanda, în cadrul proiectului Fundației Romanian Angel Appeal, spune că i-a fost de un real folos, în special prin prisma modalității de expunere a informațiilor, exemplelor practice, jocurilor de rol, exercițiilor active și a materialelor oferite. “Cel mai mult m-au ajutat informațiile legate de realizarea manuală a materialelor de lucru cu copii (sistem de lucru), subiectele dezvoltate despre comunicarea funcțională, construirea rutinei de comunicare.”

La ora actuală, împreună cu echipa terapeutică de la Centru, pregătește pentru integrarea scolară aproximativ 20 de copii cu autism. Ea lucrează în mod special pe dezvoltarea comunicării și pe socializare (comunicarea în cadrul grupului de copii și jocul cu coechipier). Cu unii dintre copii (cei care au deja limbaj verbal),  lucrează cu cărți PECS, cu alții lucrează pe dezvoltarea abilităților verbale, iar cu alții, pe dezvoltarea abilităților de scris-citit.

“Lucrez de aproximativ 1 an și jumătate cu un număr de 5 copii; de 1 an, cu circa 10 copii, iar de 3-6 luni, cu alți 5 copii. Majoritatea copiilor au înregistrat progrese în sfera comunicării funcționale, în sfera comportamentală și îmbunătățirea socializării. Însă există și cazuri de copii la care progresul nu este unul semnificativ. Alte realizări importante s-au înregistrat în sfera dezvoltării abilităților de autonomie personală (ca urmare a participării la sala TEACCH).” Știe că este mult de lucrat pentru ca un copil cu autism să poată fi integrat în școala de masă, dar este optimistă.

“Consider că, pentru ca acești prichindei să reușească să se integreze în mediul școlar tipic, este nevoie de îndeplinirea următoarelor condiții: ședințe intensive de terapie, colaborarea între specialiști, colaborarea dintre terapeuți și părinți, realizarea unor conexiuni cu educatorii și învățătorii copiilor, existența unor profesori sau terapeuți de sprijin în cadrul claselor, plus adoptarea unui set de legi pentru sprijinirea copiilor cu TSA. Dacă nu se reușește crearea unui set de legi clare și stabilirea unei colaborări deschise între specialiști, nu știu în ce măsură vor reuși acești copii să se integreze în clase tipice. Apoi, în cadrul învățământului de masă, este necesară colaborarea între noi, terapeuții copiilor și educatorii sau învățătorii lor, stabilirea unor obiective comune și dezvoltarea unui curricullum adaptat abilităților copiilor cu TSA. Alt punct important este suplimentarea posturilor de profesor de sprijin în cadrul școlilor, grădinițelor (pentru facilitarea integrării). Și, nu în ultimul rând, este necesară o informare a părinților copiilor tipici, despre semnificația unui diagnostic de autism. Nu, autismul nu este o boală contagioasă , iar dacă în clasă există un copil cu  TSA, asta nu aduce după sine regresul celorlalți copii.”

Steluța Micu este psiholog la Centrul TSA Brăila și lucrează cu copii cu dizabilități din anul 2009, iar cu copii cu autism, de aproximativ 3 ani și jumătate, de când s-a înființat Centrul de consiliere și asistență specializată pentru persoanele cu tulburări de spectru autist în cadrul Complexului de servicii pentru evaluarea și recuperarea copilului cu dizabilități Brăila.

Primele cursuri de instruire în domeniul autismului le-a urmat tot cu sprijinul Fundației Romanian Angel Appeal, în cadrul proiectului Și ei trebuie să aibă o șansă ! – Program de sprijin pentru integrarea socială și profesională a persoanelor cu TSA. “A fost o oportunitate pentru mine să particip la cursurile organizate de Fundația Romanian Angel Appeal și să desfășor practica supervizată Intervenții terapeutice în recuperarea persoanelor cu tulburare de spectru autist, derulată în februarie-septembrie 2012. Este foarte important să ținem cont de ritmul de învățare al copilului și să urmărim să dobândească deprinderile vizate, împărțind activitatea în pași mărunți și crescând treptat gradul de dificultate al sarcinilor. Doar așa vom fi siguri că fiecare deprindere va fi  achiziționată corect.” este de părere Steluța Micu.

În prezent, în cadrul Centrului TSA Brăila, Steluța Micu pregătește 6 copii cu autism în vederea integrării școlare, iar programul copiilor cuprinde obiective legate de stimularea și dezvoltarea limbajului, a jocului și socializării, dezvoltarea autonomiei personale și independenței și stimularea cognitivă. “Lucrez cu acești copii de aproximativ 7 luni, pentru integrare școlară și bineînțeles că progresele nu au întârziat să apară. Copiii interacționează mult mai bine atât cu adulții cât și cu ceilalți copii de la centru, reușesc să finalizeze unele sarcini independent, sunt mult mai receptivi la comenzi. Însă este nevoie de o perioadă îndelungată în care se va lucra intensiv cu ei, atât în cadrul Centrului, cât și în familie, pentru ca ei să aibă șanse cât mai mari de integrare în școlile de masă. Integrarea este completă doar atunci când copilul cu autism asimilează cu adevărat cunoștințe alături de copiii tipici și este inclus în toate activitățile comune de la grădiniță, inclusiv în cadrul jocului, iar copilul simte cu adevărat că aparține comunității și că are un rol activ în grupă. Pentru ca acești copii să poată fi integrați în școli de masă este nevoie de o mai mare disponibilitate a cadrelor didactice, adaptarea și individualizarea curricullumului conform capacității copilului, o colaborare permanentă între părinți si cadrele didactice și existența unor programe individualizate suplimentare, desfășurate sub coordonarea unor specialiști care urmăresc parcursul educațional al copilului, ajutându-i dezvoltarea.”

Lavinia Budescu este psiholog la Centrul TSA Focșani, din cadrul DGASCP Vrancea, iar din 2012 lucrează cu copii cu autism. În afară de formarea oferită de specialistele islandeze în toamna anului 2015, a mai urmat o formare în metoda TEACCH,  un curs de lucrător în arte combinate, modulul I și un curs de analiză comportamentală aplicată . În prezent lucrează cu 7 copii care sunt înscriși fie în școala de masă, fie în școala specială. “În funcție de nivelul lor de dezvoltare și de achizițiile pe care le au, am particularizat intervențiile făcute, axându-mă pe creșterea capacității de a sta în sarcină mai mult timp, de  a lucra la masă, dezvoltarea comunicării expresive funcționale, diminuarea ecolaliei dacă este cazul, gestionarea comportamentelor negative de tipul- trântit pe jos, țipat, agresivitate, îmbunătățirea capacității cognitive, dobândirea capacității de a se juca funcțional, exerciții de tipul teoria minții. Unii dintre ei participă cu plăcere la activități, au dobândit rutina necesară desfășurării orelor de terapie, la alții am constatat progrese mai reduse, dat fiind faptul că există un decalaj între cerințele de la ora  de terapie, lucrul acasă și adaptarea la grupul de elevi și cerințele școlare. Per ansamblu, cu mici excepții, pot spune că există progrese vizibile la cei care au fost integrați în școală și au făcut și anterior terapie în Centru. Copiii cu TSA au nevoie de un mediu structurat, de anticiparea sarcinilor și a activităților, de posibilitatea de a nu fi supuși unui numar mare de stimuli. Metoda pe care o consider optimă este TEACCH, clasa fiind structurată adecvat, cu orare vizuale, spații bine delimitate, astfel încât copilul să se poată adapta mai ușor. “ este de părere psihologul Lavinia Budescu.

Iuliana Oroșanu lucrează cu copii cu autism, la centrul TSA din cadrul DGASPC Botoșani, din anul 2012. Timp de un an de zile a lucrat câte 8 ore pe zi cu ei, iar începând cu 1 aprilie 2015 este psiholog cu normă întreagă la Centrul TSA Botoșani. Știe că eficacitatea în lucrul cu persoanele cu autism presupune întâi de toate o cât mai bună pregătire profesională a specialistului, de aceea a încercat să se instruiască de câte ori a avut ocazia. A urmat patru cursuri intensive, dintre care 3 organizate de Fundația Romanian Angel Appeal,  a participat la workshop-ul Intervenții practice în contexte diferite, susținut de Fundația Romanian Angel Appeal și la Conferința De vorbă cu emoțiile – Comportament verbal și limbajul emoțiilor, care a avut loc la București.

În prezent, din cei 9 copii cu autism de la centru, Iuliana Oroșanu pregătește pentru integrarea școlară 5 copii. Lucrează în special pe dezvoltarea abilităților sociale, abilităților motrice, abilităților cognitive, de limbaj receptiv și expresiv și pe dezvoltarea abilităților de auto-ajutor.

Copiii au început lucrul de 3 luni și deja au făcut progrese la nivelul capacității de cooperare, li s-au redus semnificativ comportamentele de sustragere de la activități, li s-a îmbunătățit contactul vizual. De asemenea, copiii și-au îmbunătățit ușor capacitatea de a stabili relații interpersonale pozitive și le-a crescut interesul și implicarea pentru o durată mai mare de timp, în activitățile intelectuale. “În urma intervențiilor de specialitate, copiii cu autism au șanse reale de a se integra într-un mediu școlar tipic.” – este de părere Iuliana Oroșanu. “Intervenția trebuie să fie de lungă durată și este foarte important sprijinul persoanelor din mediul școlar – cadre didactice, psihologi, logopezi, profesori de sprijin și colegi de clasă.“

Așadar, specialiștii sunt de părere că se poate. Integrarea copiilor cu autism în mediul școlar, fie tipic (școală normală/de masă), fie special, nu este o utopie. Dar este nevoie de muncă, de adaptare, de colaborare între specialiști, de deschidere. Și ar mai fi nevoie și de informare; a publicului larg, a părinților, a tuturor. Căci numai informarea corectă despre afecțiune poate spulbera mituri și deschide minți și suflete.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-25

TAGURI: integrare, copii, autism, scoala



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova