2017-11-23 13:20


Lipsa consolidărilor, crimă cu premeditare. ONG-uri: Patru oraşe, excluse de pe lista candidaţilor la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021

 |  21:01
Lipsa consolidărilor, crimă cu premeditare. ONG-uri: Patru oraşe, excluse de pe lista candidaţilor la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021
P24

În aceste zile un juriu internaţional european face o preselecţie a candidaturilor celor 14 oraşe româneşti înscrise în cursa pentru titlul “Capitală Europeană a Culturii 2021”. Patru ONG-uri au trimis o scrisoare prin care cer eliminarea unor oraşe, printre care şi Bucureştiul, care încalcă grav drepturile omului. Miza acestui titlu sunt fondurile europene uriaşe care ajută oraşe mici să intre în circuitul turistic şi cultural european.

Scrisoarea intitulată “Candidații noștri pentru titlul de «Capitală Europeană Criminală 2021»“ a ajuns pe masa juriului care va oferi această distincție, anunţă ActiveWach. “Este o miză care combină orgoliul cu practicul, dar și cu plăcutul: cetățenii urbei devenită capitală europeană pentru un an de zile vor fi mândri și, la fel ca ei, dar mai rău, oficialitățile vor înfunda cu exerciții de mândrie toate canalele disponibile pentru laudă; dincolo de piepturi umflate, însă, calitatea de capitală europeană poate să devină, dacă administrația locală este bine responsabilă și organizată, o resursă de dezvoltare de termen mediu și lung”, se spune în preambulul scrisorii.

Întrebat de redactorul PUTEREA, dacă poate nominaliza un oraş european care respectă în totalitate drepturile omului, Mircea Toma, preşedintele ActiveWach, a negat. El spune că juriile “nu acordă acest titlu pentru prinţi, ci pentru broaştele care vor să se transforme în prinţi, dar şi broaştele au anumite limite. Peste tot este sărăcie, dar nu de intensitatea asta”. Din cele 14 oraşe candidate la titlu, organizaţiile ActiveWatch, Romani Criss, Miliţia Spirituală şi Pro Patrimonio apreciază că în patru dintre ele, drepturile omului sunt grav încălcate. “Nu am inspectat alți candidați la calitatea de Capitală Europeană a Culturii. Cei de mai sus sunt doar cei care au o notorietate mai mare. Pentru aceștia, organizația noastră cere eliminarea de pe lista candidaților la calitatea de Capitală Europeană a Culturii pentru că modul de raportare al autorităților publice față de propriii cetățeni încalcă valorile europene. Iar Bucureștiul ar putea candida la titlul de Capitală Criminală Europeană”, se spune în scrisoare.

Motivele descalificării

• Candidatul Baia Mare: “N-am ales întâmplător exemplul municipiului Baia Mare: el este unul dintre cazurile exemplare de impostură. Comunitatea băimăreană este «unită în diversitate» de un celebru zid de 1,80 metri care desparte o comunitate – două blocuri locuite în majoritate de romi – de comunitatea unită în diversitate a restului băimărenilor. Construirea zidului a fost subiectul unei decizii a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), decizie prin care, pe lângă plata unei amenzi administrative, Primăria era obligată să demoleze zidul; decizia CNCD a fost atacată în instanță, dar a fost confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. În deplin dispreț față de justiție, zidul nu a fost demolat; el a devenit, cu ajutorul studenților Facultății de Arte din Cluj, un «obiect de artă», astfel încât să nu mai poată fi demolat”, se spune în scrisoare. Pentru izolarea oamenilor foarte săraci de restul comunităţii, ONG-urile susţin excluderea de pe lista candidaţilor a municipiului Baia Mare.

• Candidatul Sfântu Gheorghe (județul Covasna) “are propriul său zid, mult mai vechi, care a fost construit în anii ’80, dar este păstrat și azi pentru a separa oamenii de «ne-oameni» – respectiv de cetățeni romi, o comunitate extrem de săracă. Simptomele rasismului sunt identice cu cele ale primarului Cherecheș, doar că sunt exprimate mai frecvent în limba maghiară”.

• Candidatul Cluj-Napoca: “Municipalitatea a evacuat în decembrie 2010 o comunitate formată din 76 de familii în majoritate de etnie romă din municipiu și le-a reașezat în niște spații construite special, niște «căsuțe sociale», în afara localității, pe marginea gropii de gunoi de la Pata Rât. Intervenția a fost calificată ca segregaționistă, rasistă de multe organizații de drepturile omului românești și străine.

• Candidatul București. “Dacă în cazul celor trei municipii candidate de mai sus vorbim despre discriminare, Bucureștiul vine cu o fișă mult mai încărcată. În ianuarie 2010, în zona Buzești, municipalitatea a procedat la exproprieri și evacuări descrise de organizații neguvernamentale ca fiind «sălbatice și comise cu încălcarea legii». Până în 2013, pentru o intervenție de lărgire a unei străzi, au fost expropriate, în acest cartier, în jur de 1.000 de persoane, iar 353 au fost evacuate din locuințe; au fost demolate 93 de clădiri între care câteva monumente istorice, un cartier cu valoare patrimonială fiind distrus aproape integral. Municipalitatea a încălcat drepturile celor pe care i-a expropriat și, respectiv, evacuat în absența suportului legal și cu încălcarea legii. Mai putem vorbi despre o intervenție barbară asupra patrimoniului cultural al capitalei României. Un alt cap de acuzare la adresa Bucureștiului este expunerea față de cutremure. Capitala României este clasată ca fiind a 10-a capitală la nivel mondial și cea mai expusă din Europa, în termeni de risc seismic. Azi, în București, există 186 de imobile care se înscriu în categoria 1 de risc seismic. Acestea au fost identificate după expertizarea a 2.523 de clădiri din totalul de 113.863 de imobile existente. Aceste clădiri, în care locuiesc oameni și funcționează instituții și care sunt ele însele un capital de patrimoniu cultural, majoritatea fiind construite înainte de 1940 și fiind concentrate în zona istorică a Bucureștiului, sunt cele despre care se știe sigur acum că se vor prăbuși în cazul unui cutremur. Consolidarea acestor imobile ar fi trebuit să fie prioritatea zero a oricărei administrații responsabile. Obstacolele pe care le invocă municipalitatea pentru a explica de ce ritmul consolidărilor este criminal de lent aruncă responsabilitatea înspre proprietarii clădirilor și asupra legislativului care întârzie să modifice legi pentru a permite accelerarea procesului. Nu știm cine este mai vinovat dintre actorii evocați. Cert este că la un eventual cutremur, toți știm că vor muri, în București, câteva mii de persoane, multe dintre acestea fiind cunoscute azi cu nume și prenume. Asistăm la o crimă cu premeditare”, se spune în scrisoarea ONG-urilor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-12-10

TAGURI: orase, titlu, capital, cultural, europeana, excludere, ong, mircea toma



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova