2017-10-22 14:56


Masterul educaţional, mort de la naştere

 |  21:00
Masterul educaţional, mort de la naştere

Anunţat cu surle şi trâmbiţe de fostul ministru al educaţiei Cătălin Baba, masterul educaţional are şanse minime să mai fie implementat, susţine şeful interimar al învăţământului, Liviu Pop. Ministerul Educaţiei nu are nici banii şi nici timpul necesar pentru a înfiinţa masterul ce ar trebui să producă viitorii profesori.

Surse din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) au declarat pentru PUTEREA că masterul educaţional nu va mai fi implementat din toamnă. Guvernul nu a alocat încă banii necesari pentru programele de master educaţional. În plus, programele nu au fost autorizate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

Ministrul interimar al educaţiei, Liviu Pop, urmează să se întâlnească săptămâna aceasta cu universitarii pentru a stabili dacă şi în ce condiţii mai poate fi implementat masterul educaţional. „Nu pot da un răspuns final încă. O să avem o întâlnire pentru a discuta această problemă. Sunt şanse foarte mari ca masterul didactic să nu fie implementat din toamnă”, ne-a declarat Liviu Pop.

Universităţile vor programul

Deşi recunosc că masterul educaţional stă sub semnul întrebării, universitarii susţin că sunt pregătiţi să organizeze aceste programe. Una dintre instituţiile de învăţământ superior care şi-a exprimat clar intenţia de a organiza mastere educaţionale este Universitatea din Bucureşti (UB). „Admiterea la masterul educaţional este, deocamdată, sub semnul întrebării, pentru că nu avem din partea ARACIS o aprobare pentru a porni aceste programe. O perioadă de câteva luni, ARACIS-ul nu a mai putut să funcţioneze. A fost o perioadă în care ei au oprit acest proces de evaluare al dosarelor. Avem mai multe programe pe care urmăream să le evaluăm în această vară, pentru a începe din toamnă. De asemenea, încă nu am stabilit şi nu am primit o cifră, o capacitate instituţională maximă de şcolarizare pentru masterele pe care deja le avem în desfăşurare, iar în plus, masteratul didactic a stârnit discuţii între mai mulţi specialişti din minister, de la Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei şi de la departamentele şi catedrele specializate de profil, din facultăţile de psihologie şi ştiinţele educaţiei din ţară, şi la aceste discuţii s-a aliniat şi departamentul de profil al Universităţii din Bucureşti”, a declarat, pentru PUTEREA, rectorul UB, Mircea Dumitru. Acesta spune că Universitatea din Bucureşti a organizat două dezbateri în interiorul instituţiei pe tema masterului educaţional. „Eu cred că se pot organiza mastere educaţionale anul acesta. Eu sunt optimist. Eu vă pot spune care ar fi principalele linii strategice ale Universităţii din Bucureşti, cu privire la masterul educaţional. Noi propunem combinarea între studiile masterale şi studiile de licenţă, prin introducerea unui modul de formare psihopedagogică pe durata studiilor de licenţă. Un modul de 30 de credite, de formare, oferit în regim facultativ. De asemenea, din punct de vedere instituţional, urmărim formarea unei structuri interioare care să coordoneze aceste mastere educaţionale. Să înfiinţăm o structură instituţională prin care să putem proiecta politici educaţionale, mai întâi în domeniul formării iniţiale şi apoi în domeniul formării continue”, ne-a mai spus Mircea Dumitru.

Ce domenii pot fi alese

Rectorul UB spune că foarte multe facultăţi sunt interesate să implementeze mastere educaţionale. „Îmi este mai uşor să vă spun câte facultăţi nu sunt interesate sau sunt interesate mai puţin de masterul educaţional. Matematica, Fizica, Chimia, Biologia, Geografia, Istoria, Sociologia – deşi sociologii au alte opţiuni în ceea ce priveşte profesiile -, Facultatea de Litere şi facultăţile de limbi şi literaturi străine, Filosofia, Psihologia. Neinteresate ar fi Facultatea de Drept, pentru că cei mai mulţi absolvenţi au cu totul alte opţiuni profesionale, Geologia, Ştiinţele Politice au un interes mai redus, de asemenea. Dar ideea noastră este să avem o organizare flexibilă, în care orice absolvent, de la orice facultate, să aibă posibilitatea de a urma o carieră didactică. Am luat în considerare să avem şi dublă specializare, pentru că există astfel de profesori”, ne-a mai explicat Dumitru. Potrivit acestuia, şi absolvenţii facultăţilor a căror specializare nu se regăseşte în programa şcolară pentru învăţământul preuniversitar se pot înscrie la masterul didactic. Cei de la Ştiinţe Politice, de exemplu, pot preda dreptul la licee. Absolvenţii de jurnalism se pot îndrepta, susţine rectorul UB, către mastere educaţionale cu specializare de Limba şi literatura română, sociologie sau filozofie. „Nu este obligatoriu să termini un modul psihopedagogic în timpul studiilor de licenţă pentru a te înscrie la masterul educaţional. Admiterea va fi pe bază de interviu. Nu avem timp să organizăm examen scris, pentru că trebuie anunţat cu un an înainte acest lucru”, ne-a mai declarat Mircea Dumitru.

Asta cu toate că fostul ministru al educaţiei Cătălin Baba declara că vrea atât interviu, cât şi probă scrisă la admiterea pentru masterul didactic.

Toţi cei admişi la masterul educaţional ar trebui să primească o bursă lunară de 700 de lei. Totuşi, în prezent, Ministerul Educaţiei nu are aceşti bani. Actuala conducere a MECTS a aprobat 3.000 de locuri pentru masterul educaţional, cu toate că nu crede că îl mai poate implementa.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639566-12-23

TAGURI: master-educational, minister, universitate, locuri, domenii, specializare, examen, interviu, admitere



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri