2016-12-03 19:57

SOCIAL


Ministerul Educaţiei vrea să “cumpere” tineri care să facă o carieră în învăţământ. Şcolile riscă să rămână fără profesori în trei ani

 |  18:48
Ministerul Educaţiei vrea să “cumpere” tineri care să facă o carieră în învăţământ. Şcolile riscă să rămână fără profesori în trei ani

Ministerul Educaţiei obligă studenţii să absolve un master de specialitatepentru a deveni dascăli, în condiţiile în care multe facultăţi se plâng căfoarte puţini tineri nu mai vor să urmeze ocarieră în învăţământ. Oficialii MECTS susţin că vor folosi stimulentefinanciare pentru a-i atrage pe tineri să devină dascăli.

Tinerii care doresc să devină profesori sunt obligaţi săabsolve un master educaţional, la zi, potrivit noii Legi a educaţiei. Dinnefericire, însă, multe facultăţi din ţară atrag atenţia că foarte puţiniabsolvenţi de facultate sunt dornici să “treacă la catedră”. Modulele pedagogicedin timpul facultăţii care ofereau tinerilor posibilitatea de a preda în şcolisau licee sunt în lichidare. Astfel, în câţiva ani, unităţile de învăţământ potrămâne fără profesori dacă tinerii refuză masterul educaţional. “La modululpedagogic sunt înscrişi mulţi, pe ideea că e bine să-l aibă acolo, însăopţiunea pentru profesorat ca atare este foarte redusă. În general, aproape nimeni nu are intenţia să ajungă profesor. E ovariantă de rezervă, modulul pedagogic îl fac destul de mulţi ca să aibă ocertificare, nu în speranţa de a merge la catedră. A scăzut foarte multcapitolul simbolic al meseriei de profesor. Înainte de ’90, repartiţiile erau doar acolo, cei care terminau facultăţi deveneauprofesori. Acest lucru a condus la scăderea capitalului simbolic al profesiei”, ne-a declarat profesorul Alfred Bulai, sociolog din cadrul ŞcoliiNaţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). Potrivit acestuia,există numeroase probleme care au determinat dezinteresul tinerilor pentruprofesia de dascăl, dar noua Lege a educaţiei nu elimină nici una dintrenereguli. “O a doua problemă este scăderea nivelului calitativ al învăţământului, pentru că după ’90 persoanele competente s-au îndreptat spre altedomenii, cum ar fi mediul universitar. În plus, acele repartizări făceauposibil ca profesori tineri buni să ajungă şi în mediul rural. Cu siguranţă,salariile mici din învăţământ, din aceşti ultimi 20 de ani, au făcut ca meseriade profesor să fie una neactractivă. Vă dau un exemplu, când eram la Agenţia deStrategii Guvernamentale, o domnişoară a preferat să vină să lucreze acolo pecabinetul demnitarului ca şi curier, deci fără studii superioare, ea fiindabsolventă de Filologie la Universitatea Bucureşti, profesoară de limba română,numai că avea, pe atunci, 7 milioane de lei salariu ca şi curier, decât 5milioane şi ceva, cât avea ca profesor. Cu salariu sub 1.000 de lei pentru unabsolvent de facultate este greu să ai prestanţă. Să nu mai vorbim şi desprediscuţiile publice legate de această meserie, care sunt mai mult negative,luând în considerare cum se poartă societatea şi autorităţile faţă deprofesori. Probleme sunt multe, pot spune că noua Lege a educaţiei nu rezolvănici una dintre ele”, ne-a mai explicat Bulai. Sociologul suţine că “legea Funeriu” ignoră trei aspectefoarte importante. “Trebuie să controlezimodul în care intră bani în sistemul educaţional şi cum sunt gestionaţi. O altăproblemă ar fi ridicarea nivelului de pregătire, care este la pământ, şi, nu înultimul rând, trebuie să te asiguri că sistemul pe care îl impui este unuldemocratic. Noua Lege a educaţiei, ca toate celelalte mai vechi, nu rezolvăaceste probleme”, ne-a mai declaratAlfred Bulai. Acesta susţine că absolvenţii SNSPA se îndreaptă spre domeniiaplicative precum politic, consultanţă, management sau antropologie.

Fără profi de info?

Nici tinerii care au terminat Informatica nu parîncântaţi de “o viaţă petrecută lacatedră”. “Noi nu avem încă master educaţional. Probabil de la anulvom avea. Nu pot să vă dau decât o opinie personală. Mă tem că trebuie să dauun răspuns negativ în ceea ce priveşte interesul studenţilor pentru o carierăde profesor. Eu lucrez cu studenţii de la specializarea Informatică. Evident căcei mai mulţi absolvenţi visează la un loc de muncă în IT şi foarte puţini la ocarieră academică. Din experienţa mea de 10 ani cunosc o singură persoană cares-a dus în învăţământ şi asta pentru că s-a căsătorit şi s-a dus în oraşul soţului.S-ar putea ca la Matematică situaţia să fie diferită şi mai mulţi tineri sădorească să devină profesori”, ne-a declarat profesorul Denis Enăchescu, de la Facultatea de Matematică-Informaticădin cadrul Universităţii Bucureşti.

Situaţia este însă mai bună în cazul Facultăţii deGeografie, unde există şi absolvenţi interesaţi de modulul pedagogic.

MECTS ar putea oferi stimulente financiare tinerilor

Oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretuluişi Sportului (MECTS) recunosc că nu au avut o statistică a studenţilorinteresaţi să devină profesori când au redactat noua lege, dar sunt convinşi cătinerii vor lua cu asalt masterele de profil pentru că sunt uşoare şi prezintăavantaje financiare. “Înainte, calificarea necesară ca să devii dascăl erauacele cursuri de pedagogie, care se făceau în acelaşi timp cu celălalt programde studiu, de bază. Cam 70% din tinerii care urmau o facultate făceau şicursurile de pedagogie pentru că nu era foarte solicitant. Acum, făcând acestmaster, multă lume nu o să-l ceară, aşa cred ei. O să vedeţi că o să-l cearăpentru că el va fi într-un program atractiv. Adică, vei putea să faci, pentrucă legea îţi permite, două programe de master în acelaşi timp. Faci masterultău de specialitate, dacă vrei să faci şi poţi să faci şi masterul acesta, înacelaşi timp, pentru cei mai zeloşi. Sau poţi să faci masterul ăsta care estede la stat, plătit, şi poţi să iei şi bursă, dacă ai rezultate bune. Eu vă spuncă, până la urmă, oamenii vor accepta şi masterul aşa cum este”, ne-a declaratIon Ciucă, director în cadrul Direcţiei programe universitare din cadrul MECTS.Acesta asigură că ministerul de resort va interveni, oferind alte avantajefinanciare dacă tinerii nu vor fi atraşi de masterele educaţionale. “Probabilcă nu vor fi la fel de mulţi, cum erau cei de la seminarul pedagogic, dar nucred că vor fi atât de puţini încât să nu mai avem candidaţi pentru o carierădidactică. Viaţa ne va demonstra dacă avem sau nu avem dreptate. Eu vă spun cădacă tinerii nu vor veni, se va interveni urgent, pe temeiul legal, pentru aface masterul atractiv. Se va găsi un amendament de ordin financiar, astfelîncât să-i determine pe tineri să vină în învăţământ. Aceste mastere pot fiorganizate de orice instituţie de învăţământ superior care a organizat modululpedagogic. Modulele pedagogice sunt în lichidare”, ne-a mai spus oficialul MECTS.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-07-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image