2016-12-05 16:41

SOCIAL


Cum şi-au adus aminte moldovenii de istorie odată cu intrarea României în UE

 |  21:00
Cum şi-au adus aminte moldovenii de istorie odată cu intrarea României în UE

România a devenit un magnet pentru cetăţenii străini, în special pentru cei din fostele spaţii controlate în Moldova istorică, după integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană în 2007. Din 2006, când nu se încheiase procesul de integrare, şi până în prezent, numărul celor care au solicitat şi obţinut cetăţenia română a crescut de 14 ori. Conform datelor publicate în ultimii ani de Eurostat, procentul moldovenilor care au cerut şi obţinut paşaport românesc a ajuns chiar şi la 89,9% din totalul cetăţeniilor acordate.

Şansa de a deveni cetăţeni europeni şi de a obţine un loc de muncă în spaţiul comunitar mult mai rapid i-a făcut pe mulţi străini să ceară acte autohtone. Deşi numărul cererilor a fost mult mai mare, legile stricte au făcut ca aproape 20% să fie avizate negativ doar în ultimul an. În prezent, pentru a deveni român, trebuie să locuieşti efectiv timp de 8 ani pe teritoriul ţării, iar în cazul celor care s-au căsătorit cu persoane care deţineau deja cetăţenia, durata scade la 5 ani. „Nu oricine poate cere cetăţenia. Pe lângă cei minimum 5 ani, doritorul trebuie să îndeplinească mai multe criterii. Mai întâi, trebuie să treacă de proba interviului, iar mai apoi trebuie ca raportul Comisiei pentru Cetăţenie să fie unul favorabil. Ulterior, preşedintele Autorităţii îşi va da ultimul aviz”, explică oficialii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie  (ANC).

De 14 ori mai multe solicitări

Până în 2007, numărul anual al celor care solicitau cetăţenia română nu depăşea câteva sute. Integrarea în spaţiul comunitar a însemnat însă o adevărată explozie a cererilor depuse. Dacă în primul an au fost consemnat 393 de avize favorabile, în schimb, în momentul de faţă s-a ajuns la 5.502 doar în primele 11 luni ale lui 2011. Practic, de atunci şi până în prezent, numărul s-a înmulţit de 14 ori. „Majoritatea celor care solicită cetăţenia provin din zone care au aparţinut României cândva, Basarabia şi Bucovina, însă sunt şi alţi străini care s-au stabilit aici şi vor să devină români cu acte în regulă”, conform oficialilor ANC.Numărul solicitărilor este mult mai mare, însă mulţi dintre aceştia nu reuşeşc să se încadreze în criterii. Numai în 2011 s-au dat 1.077 de avize negative, conform unui răspuns oferit ziarului „Puterea” de Autoritate.

Paşi lejeri pentru România Mare

Locuitorii spaţiilor din teritoriile controlate în trecut de România pot obţine mult mai uşor cetăţenia, însă până în momentul istoric 2007 nu s-au înghesuit foarte mult. Şansa de a ajunge mai rapid în Occident le-a schimbat opţiunile, iar acum s-au făcut cozi la centrele pentru cetăţenie din toată ţara. În cazul lor, situaţia cu 5 sau 8 ani nu mai este valabilă, la fel ca şi interviul unde solicitantul trebuie să ştie foarte bine limba română vorbit şi scris, să aibă cunoştinţe despre cultura şi civilizaţia românească, dar şi prevederile Constituţiei sau Imnul. „În mod normal, în cazul celor care îşi dovedesc originile nu durează mai mult de 10 luni, maximum un an procesarea dosarului şi primirea cetăţeniei. Practic, este o redobândire a cetăţeniei pentru ei”, spun aceleaşi surse. În toamna anului trecut, un sondaj de opinie publicat de ziarul „Timpul” din Republica Moldova, doar 3% dintre cetăţenii acestei ţări doreau unirea cu România. În schimb, deşi în Valea Timocului se estimează că sunt aproximativ 300.000 de români-vlahi, e destul de greu ca aceştia să primească aceleaşi condiţii ca şi cei din fosta Moldovă, pentru că nu au acte doveditoare că provin din familii româneşti, iar în Serbia nu sunt recunoscuţi ca etnie.

Au renunţat doar obligat

Dacă din 2007 şi până acum un total de 16.000 de persoane au devenit cetăţeni români cu acte în regulă, în schimb, doar 2.100 au renunţat la actele româneşti în această perioadă. „Toate cererile de renunţare au fost depuse de persoane care au ales să se stabilească în state care nu acceptă dubla cetăţenie”, este răspunsul ANC.

Starurile mondiale, cetăţenie pe loc

În cazul în care o personalitate cunoscută la nivel mondial solicită să aibă buletin românesc, cazul poate fi rezolvat într-o perioadă foarte scurtă de timp chiar dacă nu a locuit niciodată aici şi nici nu are rude cu origine românească. „Este o situaţie specială, astfel că răspunsul într-o astfel de solicitare se dă de la un nivel înalt”, susţin oficialii. Cel mai cunoscut caz de acordare rapidă a cetăţeniei a fost al fotbalistului Maximilian Nicu, în 2009, când dosarul său a primit aviz favorabil pentru acordarea cetăţeniei la nici două săptămâni de la depunere. Născut şi crescut în Germania, dar cu părinţi români, Nicu, actualmente mijlocaş la SC Freiburg, a fost ajutat de intervenţiile politice şi ale Federaţiei Române de Fotbal. Acesta a debutat deja în prima reprezentativă, unde a strâns trei selecţii.

Numărul cetăţenilor străini care au devenit români:

2007: 393

2008: 1980

2009: 2.970

2010: 5197

2011: 5.502


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639269-03-01

TAGURI: autoritatea-pentru-cetatenie, Moldova, pasaport, uniunea-europeana



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Propaganda rusească anti-europeană în Republica Moldova Opiniile negative ale cetățenilor moldoveni față de Uniunea Europeană (UE) sunt alimentate de... 22 Noi 2016 | (0)
Gauck: Pauză în extinderea UE Procesul de lărgire a Uniunii Europene a fost atât de accelerat încât mulţi dintre membrii UE... 28 Noi 2016 | (0)