2018-12-15 02:09


 |  10:01
Palatul de Justiție, una dintre cele mai frumoase și impunătoare clădiri din București

Palatul de Justiție, una dintre cele mai frumoase și impunătoare clădiri din București

Una dintre cele mai impunătoare clădiri din București, Palatul de Justiție acoperă o arie de 8.500 de metri pătrați și are o suprafață desfășurată de 27.700 mp, având forma unui patrulater neregulat, cu dimensiuni generale de 140 x 90 metri.

Edificiul a fost construit între anii 1890-1895, după planurile francezului Albert Ballu, diplomat al Şcolii de Arte Frumoase din Paris şi restaurator de monumente istorice, o contribuție semnificativă având și Ion Mincu, şeful şcolii românești de arhitectură, cel care de altfel a condus și lucrările de construcție. Piatra de temelie a Palatului, aflat pe Splaiul Independenței, a fost pusă în 1890 de către regele Carol I.

Clădirea a fost ridicată pe locul unde, pe vremea Regulamentului Organic, funcționa Curtea judecătorească, înălțată pe moșiile boierilor Crețulești și Golești, pe malul drept al Dâmboviței, pe terenul situat în grădina “Palatului cel mic” al Brâncoveanului. Execuția lucrărilor a fost asigurată de firma inginerului Nicolae Cuțarida.

Inaugurarea efectivă a Palatului Justiției a avut loc în 1895, în timpul ministeriatului lui Alexandru Marghiloman, cu participarea familiei regale și a miniștrilor în exercițiu. Cu acea ocazie, Regele Carol I a subliniat semnificaţia specială pe care o avea înălţarea impunătorului edificiu, în contextul afirmării justiţiei ca putere în stat, după adoptarea Constituţiei din 1866, şi al consacrării, prin Legea de organizare judecătorească din 1890, a principiului inamovibilităţii judecătorilor.

În interiorul palatului există o Sală a pașilor pierduți, întocmai ca în Palatul Universității din Iași. Numită și „Sala orologiului", aceasta ocupă un sfert din cei aproape 13.000 de metri pătrați, cât reprezintă suprafața clădirii la sol.

Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința și Adevărul.

Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică Forța și Prudența.

La interior ne întâmpină bustul de marmură al celebrului avocat Mihail Cornea, cel care, în 1871, a fondat Revista Practică a Dreptului Român. Tot acolo se află şi bustul lui Eugeniu Stătescu, avocat și fost președinte al Senatului.

Datorită creșterii aparatului judiciar, în 1946 clădirea a suferit mai multe modificări interioare, în special compartimentări. Apoi, în perioada 1954-1956, au fost efectuate reparații capitale, deoarece exista intenția de a transforma clădirea într-un Palat al Culturii.

Cutremurele din 1977 și 1986 au afectat destul de mult clădirea, primele lucrări serioase de restaurare și consolidare începând abia în anul 2003. După finalizarea acestora, în toamna anului 2006, Palatul de Justiție adăpostește Curtea de Apel București, Judecătoria Sectorului 5, Asociația Magistraților, Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-11-24
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...