2018-12-17 09:29


Primăria Capitalei vrea să dea liber la concesionarea teatrelor

 |  21:01
Primăria Capitalei vrea să dea liber la concesionarea teatrelor

Un zvon lansat în toamna trecută a tulburat apele în lumea teatrelor. „Sinecuraţii” obedienţi USL sperau să fie numiţi directori ai unor teatre care primesc bani de la bugetul de stat sau local. De fapt, se pregătea debarcarea din funcţii a managerilor care depăşiseră vârsta de 65 de ani. Actorii fără loc de muncă sperau să fie deblocate posturile în teatre. Proiectul a căzut, dar au apărut alte idei îndrăzneţe, care fac obiectul unor discuţii în comisia de cultură a Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB). Între timp, teatrele private şi cele underground înfloresc.

Legea de blocare a posturilor în sistemul bugetar i-a adus la sapă de lemn pe mulţi actori. Dar cea mai afectată a fost partea tehnică: cei care se ocupau de decoruri, butaforii, pantofarii, croitoresele etc. Pentru că subvenţiile veneau adesea cu întârziere, multe spectacole şi-au amânat premierele. În timp, cei aproximativ 100 de meseriaşi din ateliere au părăsit teatrele, iar acum nu are cine să mai confecţioneze recuzita necesară. De aceea se discută înfiinţarea unei instituţii care să lucreze pentru toate teatrele bucureştene. „În prezent, în Capitală sunt 12 teatre finanţate de PMB. Pe lângă acestea, primăria acordă subvenţii altor 28 de trupe, care îndeplinesc criterii de notorietate şi performanţă. Din februarie anul acesta urmărim să dăm în concesiune teatrele, urmând ca primăria să suporte cheltuielile de întreţinere şi reparaţii ale clădirilor. Restul cheltuielilor de salarii, drepturi de autor şi altele vor fi asumate de manageri. Propunerea a venit de la Florin Călinescu şi Ducu Darie, care îşi doresc acest lucru”, declară Mihai Voicu, consilier general şi membru al Comisiei de Sport şi Cultură din cadrul PMB. Potrivit acestuia, un teatru bucureştean primeşte anual circa 100 de milioane de euro, sumă foarte mică având în vedere costurile tot mai mari de producţie, comparativ cu salariile care scad constant.

Fenomenul underground

În prezent, sub autoritatea Ministerului Culturii mai sunt 3 teatre: Teatrul Naţional, cel de Operă şi de Operetă, iar numărul teatrelor private este estimat la 20. Pe lângă acestea, un fenomen aparte este teatrul underground, extrem de bine primit de public. Diferite trupe de actori, în special tineri, gasesc câte o cafenea sau un club care le oferă spaţiul. Un exemplu este Teatrul Roşu, care are circa 8 luni de la înfiinţare şi are câte o reprezentaţie săptămânală la Music Club. Răzvan Stăicuţ, administratorul clublui, spune că, după investiţiile făcute în lumini şi sonorizare, a încercat varianta unei serate muzicale. „Nu a ţinut cu muzica simfonică. Refuzam să cred că românii resping cultura. Şi teatrul s-a urnit greu, dar după 6 luni, duminica, în seara de teatru, se umple sala. Concurenţa e mare pe zona teatrului independent. În unele cluburi sunt 15 oameni în sală, dar în altele sunt pline până la refuz. Din punct de vedere financiar nu prea rentează. Faţă de serile în care avem trupe de muzică, încasările sunt de 5 ori mai mici”.

Într-adevăr, cu o oră înainte de începerea spectacolului sala se umple, iar din lipsa locurilor, oamenii stau şi pe jos. „60% din locuri sunt rezervate online sau telefonic. Publicul este entuziast, oamenii revin cu plăcere. Noi vrem să destindem lumea, nu avem pretenţia că facem cultură. Selectăm comedii bune, savuroase. Am început să fim căutaţi şi de alte trupe, care vin la noi să monteze piese sub sigla noastră”, a declarat, pentru PUTEREA, Diana Bordianu, responsabil de comunicare al Teatrului Roşu.

Voluntariat de dragul meseriei

În cafenele şi cluburi, tinerii actori şi regizori au parte de multe experimente. Sorin Şaguna (strănepot al Mitropolitului Andrei Şaguna), la 23 de ani, este încântat că are şansa să joace, chiar şi gratis, în spectacolele montate de Teatrul Roşu. „Sunt sufleur la Metropolis, aşa îmi câştig existenţa. Eu trăiesc miracole. Aici avem şi un public talentat, cu simţ al umorului, disciplinat. Este o coerenţă a frumosului. Noi am ars multe etape. Teatrul independent a înflorit pentru că sunt mulţi tineri actori neangajaţi. Ceea ce facem noi acum, făceau alţii în anii ’70. Am colegi care vând jucării în magazine, alţii confecţionează obiecte din categoria handmade. Sper să avem curând şansa să fim angajaţi şi în teatrele de stat, să ne şlefuim ca artişti, ca oameni”.

Pe Mirela Stoian dificultăţile financiare au silit-o să renunţe la visul ei. După 10 ani de actorie la Odeon şi la Teatrul Naţional, ea a căpătat notorietate cu rolul Lilei din Vacanţa Mare, dar nu a reuşit să răzbată cu propria trupă. Ea propune înfiinţarea unui teatru al debutanţilor şi reluarea angajărilor în teatrele de stat. „Eu mi-am găsit, pentru moment, refugiul în lucrul cu copiii dintr-o grădiniţă. Le scriu poveşti, le fac costumaşe şi îi ajut să joace personajele de poveste pe care le imaginez. Îi învăţ cât pot de multe, pe măsura puterii lor de înţelegere. Dar visul meu de a urca din nou pe o scenă, de a juca, de a dărui şi bucura îmi rămâne viu, din ce în ce mai puternic şi mai dureros. Ceva trebuie să se schimbe. În bine, sper! Căci am văzut cu toţii că schimbarea nu aduce întotdeauna ceea ce am sperat!”


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2014-01-15

Mai multe imagini:
Primăria Capitalei vrea să dea liber la concesionarea teatrelor
zoom

TAGURI: teatrul, rosu, actori, stat, buget, privat, independent, music, club, pmb, concesionare
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


IBM
16 Ian 2014

aprofundati ca aveti de unde, mergeti la radacina!
Random image



Ultimele stiri






loading...