2016-12-06 14:17

SOCIAL


Refuzate de Avocatul Poporului, sindicatele apelează la Opoziţie. Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe pe Legea dialogului social

 |  18:13
Refuzate de Avocatul Poporului, sindicatele apelează la Opoziţie. Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe pe Legea dialogului social

Sindicatele auapelat la politicienii Opoziţiei pentru a cere Curţii Constituţionale să sepronunţe pe Legea dialogului social. Liderii sindicali susţin că au ajuns laaceastă variantă pentru că Avocatul Poporului i-a refuzat. Preşedintele “CartelAlfa” critică decizia Opoziţiei de a nu depune nici o moţiune de cenzură pe noulCod al dialogului social sau pe legea prin care a fost “anulată” majorareasalariilor angajaţilor din învăţământ.

Conducerea Confederaţiei Sindicale “Cartel Alfa” a apelatla reprezentanţii Opoziţiei pentru a solicita Curţii Constituţionale (CC) să sepronunţe pe Legea dialogului docial. “Am sesizatOpoziţia, pentru că noi (n.r., sindicatele) nu suntem considerate instituţii deinteres public decât la DNA şi în Legea ANI. Dar, în orice altă legislaţiesuntem consideraţi ca orice altă organizaţie nonguvernamentală. Singurul lucrupe care îl putem face este să sesizăm Avocatul Poporului. Întrucât AvocatulPoporului, din discuţiile pe care le-am avut, nu vrea să se sesizeze, atunci,singura cale de atac este prin intermediul reprezentanţilor Opoziţiei, care aucalitatea, în procedura respectivă, de a sesiza Curtea Constituţională. Acesttext va fi depus mâine (n.r., azi). Există termenul respectiv, trecut înprevederile constituţionale”, ne-a declarat preşedintele Confederaţiei Sindicale“Cartel Alfa”, Bogdan Iuliu Hossu. Acesta nu ar fi însă surprins dacăiniţiativa sindicatelor nu va avea succes la Curtea Constituţională. “Eu amsubliniat neregulile din Codul dialogului social şi aceleaşi lucruri vor fiscrise şi în sesizarea Curţii. Curtea Constituţională şi-a dat acordul şi peCodul muncii, cu toate că erau nereguli şi acolo, chiar la articolul 1. Nu ar fi o surpriză să decidă Curtea că noul Cod al dialogului social esteconstituţional. În noul proiect se menţionează căorganizaţiile sindicale nu pot fi mai puţin de 15. Aceasta este, în primulrând, discriminare, pentru că patronatelor nu li se specifică un anume număr.Prin introducerea cifrei 15 este eliminat procesul de sindicalizare înîntreprinderile mici şi mijlocii. Acest lucru se şi urmăreşte, împiedicareasindicalizării unui sector economic foarte important, care este cel alIMM-urilor, permiţând evaziunea fiscală şi fraudarea indirectă a statului decătre anumite companii, ceea ce s-a făcut şi până acum”, ne-a mai spus Hossu.

Liderul “Cartel Alfa” critică decizia politicienilorOpoziţiei de a nu depune nici o moţiune de cenzură pe cele două legi pentrucare Guvernul Boc şi-a asumat luni răspunderea în faţa Parlamentului, noul Codal dialogului social şi legea prin care au fost „anulate” creşterile salarialeale profesorilor. “Regretăm faptul că Opoziţia nu a demonstrat capacitatea dea-şi dirija propriii parlamentari şi de a arăta, chiar dacă toată lumea esteconştientă că o moţiune de cenzură nu ar fi trecut, cetăţenilor dorinţapoliticienilor de a modifica acest cadru legislativ. Altfel, înseamnă numai odeclaraţie cu o anumită nuanţă populistă şi mai puţin cu o nuanţă de angajamentreal. Chiar dacă reprezentanţii Guvernului ar fi pus în Vinerea Mare dataasumării răspunderii şi a dezbaterii moţiunii, reprezentanţii Opoziţiei trebuiausă demonstreze că interesul public este prioritar faţă de cel personal alparlamentarilor”, ne-a mai declarat Bogdan Hossu.

Dacă nu vor avea succes la CC, sindicaliştii sunthotărâţi să se adreseze forurilor europene pentru a stopa Legea dialogului social.

UNPR: Legea dialogului socialpoate fi neconstituţională

Preşedintele UNPR, Marian Sârbu, a afirmat ieri că Legea dialoguluisocial are aspecte pozitive, însă limitarea dreptului de negociere colectivăşi, implicit, dispariţia contractelor colective la nivel naţional prezintă riscde neconstituţionalitate. Sârbu a spus că, dinpunct de vedere legislativ, un prim aspect pozitiv al legii pe care Guvernulşi-a angajat răspunderea este faptul că acest cod “unifică sediul materiei” îndomeniul dialogului social şi, mai mult, introduce criteriul dereprezentativitate pentru sindicate de la nivel de unitate, de50% plusunu din numărul de salariaţi. “Acest lucru poate să ducă la o coagulare a mişcăriisindicale la nivel de bază”, a arătat liderul UNPR. Cu toate acestea, Sârbu aenumerat trei aspecte negative, din punct de vedere politic, social şieconomic, subliniind riscul de neconstituţionalitate a legii prin limitareadreptului la negociere colectivă, dar şi riscul mişcărilor de protest în rândulsindicatelor.“Riscul neconstituţionalităţiiarticolului privind limitarea dreptului de negociere colectivă este unul înopinia noastră destul de mare. S-a renunţat la posibilitatea încheieriicontractului de muncă colectiv la nivel naţional”, a spus acesta, completând cădeşi argumentul că în Europa nu prea mai există astfel de contracte este unul“relativ corect”, intră în “coliziune” cu prevederile constituţionale. „Intră puţin în coliziune cu ceea ce spune Constituţia, care garanteazădreptul la negocieri colective, indiferent de nivelul la care ar urma să fieîncheiate. Din acest punct de vedere, UNPR consideră că există un risc de constatarea neconstituţionalităţii”, a subliniat Sârbu.

Pe de altă parte, secretarul de stat UNPRdinMinisterul Muncii, Valentin Mocanu, a atenţionat asupra lipsei de consistenţăîn ceea ce priveşte reprezentativitatea la nivel central a sindicatelor,considerând că textul Legii ar fi putut fi mai mult îmbunătăţit înainte deangajarea răspunderii, şi a atras atenţia că există riscul să se descopere că legeaeste “şchioapă”. “Cred cu tărie că trebuia intervenit asupra criteriilor dereprezentativitate şi poate va veni momentul când vom constata cu toţii, chiarşi partenerii sociali, că legea este şchioapă din acest punct de vedere şi căva trebui îmbunătăţită”, a conchis Mocanu.

Emil Boc a prezentat luni Parlamentului proiectul delege privind dialogul social şi cel privind salarizarea cadrelor didactice în2011, asupra cărora Executivul şi-a angajat răspunderea. Opoziţia a anunţat căva contesta cele două proiecte la Curtea Constituţională.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-10-25



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image