2016-12-05 10:48

SOCIAL


România, repetentă. Germanii ne plasează pe ultimul loc din Europa în privinţa calităţii din Educaţie

 |  19:01
România, repetentă. Germanii ne plasează pe ultimul loc din Europa în privinţa calităţii din Educaţie

O statistică germană situează România pe ultimul loc, dintr-o sută de ţărievaluate, într-un clasament privind calitatea învăţământului. Concluziaspecialiştilor e că, în ţara noastră, educaţia pe parcursul întregii vieţi esteo componentă socială care nu există. Desfiinţarea şcolilor profesionale şi aliceelor tehnologice, vidul legislativ în domeniu reprezintă principala cauză asituaţiei din învăţământul românesc.

Fundaţia “Bertelsmann Stiftung” din Germania a datpublicităţiiun clasament al ţărilor europene, „The ELLI Index - Europe 2010”, referitor la calitatea învăţământului peparcursul întregii vieţi (ELLI: European Lifelong Learning Indicators). Studiuleste realizat peo scară de la 1 la 100 şi în acest clasament România ocupă ultimul loc cu 17,31puncte, după Ungaria, Grecia şi Bulgaria. Media la nivelul Uniunii Europene(UE-23) este de 44,80. În topul clasamentului realizat de organizaţia germană,ţările cu cele mai înalte performanţe sunt Danemarca (75,65), Suedia (71,23) şi Olanda (66,13).Puţin deasupra mediei de punctaj, prin îndeplinirea criteriilor impuse deUniunea Europeană, se regăsesc ţări precum Austria (53,91), Franţa (53,45) şiGermania (47,77). Studiul statisticienilor nemţi priveşteeducaţia ca efect al învăţării formale, nonformale şi informale: a învăţa să ştii(learning to know), a învăţa să faci (learningto do), a învăţa să trăim împreună (learning to live together) şi a învăţa să fii(learning to be-Learning as Personal Growth). Invăţământul românesc a corespuns doar la criteriul privindeducaţia formală, „a învăţa să ştii”. „După 1990 au dispărut, pe rând, o parte dintre grupurile şcolare, orele delucru manual de la gimnaziu şi şcoala profesională. Până şi şcolile de arte şimeserii au fost înfiinţate şi desfiinţate de acelaşi ministru, în persoanaEcaterinei Andronescu, cu scopul nemărturisit, dar uşor de ghicit, ca toţielevii să facă liceul, să ia bacalaureatul în condiţiile ştiute şi să ajungă săcotizeze în învăţământul superior. Deaici prăpastia între învăţământ şi piaţa muncii, între ce învaţă elevii în şcoalaşi ce se asteaptă de la ei după absolvire”, a declarat Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei EDU CER.

Teoriechioară, fără practică productivă

Elli-Index este un indice compozit carecombină 36 de indicatori generali şi 4 subindicatori, pentru elaborarea unuiindice global. Spre exemplu, la pilonul „a învăţa să ştii” s-a luat în calcul,printre altele, procentul copiilor cu vârstă între4 şi 7 ani care frecventează instituţii de învăţământ preşcolar formal(grădiniţe), performanţa PISA la lectură,matematică şi ştiinţe, rata de participare a adulţilor în educaţia şiformarea formală, totalul chelutielilor publice pentru educaţie ca procent dinPIB. La pilonul „a învăţa să faci”, procentul absolvenţilor de şcoalăprofesională sau licee tehnologice, participarea angajaţilor la cursuri de FPC(formare profesională continuă), numărul de ore de cursuri şi numărul defurnizori de FPC sunt principalii indicatori la care România a rămas repetentă.„Evaluările internaţionale de genul PISA ţin cont, în mod esenţial, de cei 4piloni ai învăţării şi de aceea ieşim mereu pe ultimele locuri. Învăţăm în şcoalămultă teorie, desfiinţăm şcolile profesionale, avem câţiva olimpici pe care-iluăm drept paravan pentru neputinţa de a asigura o instrucţie de calitatemajorităţii elevilor. Iar productivitatea economiei româneşti suferă, pentru cănu avem personal calificat care să poată fi angajat în activităţi directproductive”, a concluzionat profesorul Vlaston.

Datele statistice,luate din raportările de ţară

Elli-Index utilizează metodologia şi modelulstatistic al indicelui de învăţare compozit dezvoltat de Consiliul Canadian alÎnvăţării. Cadrul conceptual se bazează pe cei patru piloni de învăţarestabiliţi de UNESCO. Modelul statistic adună şi converteşte datele statisticedisponibile în raportările de ţară în parametrii care să conducă în final laindicele compozit ce ilustrează calitatea LLL. Specialiştii pot analiza îndetaliu acurateţea acestui proces, dar pentru publicul larg nu este accesibilăo astfel de analiză.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638942-05-12



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image