2016-12-10 11:08

SOCIAL


Situaţie catastrofală. România, pe ultimul loc în UE în domeniul angajării persoanelor cu dizabilităţi

 |  18:24
Situaţie catastrofală. România, pe ultimul loc în UE în domeniul angajării persoanelor cu dizabilităţi

Doar4,2 la sută dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, cifră careclasează România pe ultimul loc în UE în această privinţă şi pe penultimul locîn privinţa sumelor alocate pentru servicii sociale pentru persoane cudizabilităţi, rezultă dintr-un raport prezentat ieri.

Documentul,realizat de Fundaţia "Pentru Voi" şi Institutul pentru PoliticiPublice (IPP), arată că la patru ani după adoptarea unor prevederi legislativecare să faciliteze integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizablităţi,România se situează, alături de Bulgaria, pe ultimul loc în UE în domeniulangajării în muncă a acestei categorii sociale.

"Dacăla nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a forţei de muncă de cătrepersoanele cu dizabilităţi este de 50 la sută, în România doar 4,2 la sută dintotalul persoanelor cu dizabilităţi aveau un loc de muncă la 31 martie 2010.Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilităţi, doar28.826 erau angajate în muncă. În domeniul dizabilităţii intelectuale, situaţiaeste catastrofală, mai puţin de unu la sută din persoanele cu aceastădizabilitate având un loc de muncă, adică 977 persoane. Din numărul total depersoane cu dizabilităţi angajate în muncă, doar trei la sută sunt persoane cudizabilitate intelectuală şi doar cinci la sută cu dizabilitate psihică",se arată în raport.

Iniţiatoriimenţionează că legislaţia românească se inspiră după un model aplicat în Franţaşi Germania, acordând facilităţi "unităţilor protejate" destinatestimulării angajării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, însă în cele 478de unităţi protejate înregistrate la ANPH sunt angajate doar 1.470 persoane cudizabilităţi.

"Dintotalul celor 28.826 persoane cu dizabilităţi angajate în muncă în România,doar 1.470 sunt angajate în unităţi protejate, adică doar 5,1%. Acolo undelegea acordă cele mai mari facilităţi şi anume la unităţile protejate lucreazădoar 5% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi angajate", se maiarată în raport.

DirectorulFundaţiei "Pentru voi", Laila Onu, a declarat, la lansarearaportului, că din legislaţia românească lipseşte orice fel de referire laobligativitatea de a angaja persoane cu dizabilitate severă, singura condiţieimpusă unităţilor protejate fiind de a angaja o treime din numărul total deangajaţi persoane cu dizabilităţi.

"Dupăpatru ani de aplicare a legii, rezultatele sunt sub aşteptări din cauzareglementării insuficiente a obligaţiilor unităţilor protejate, respectiv aunei corelări între facilităţile acordate şi numărul de persoane cudizabilităţi angajate şi gradul lor de dizabilitate. Este evident că legislaţiaar trebui să prevadă facilităţi mai mari pentru angajarea persoanelor cudizabilităţi severe deoarece costurile implicate sunt mult mai mari", adeclarat Laila Onu.

Iniţiatoriiraportului au atras atenţia că nicio primărie de municipiu reşedinţă de judeţsau a unui sector din Municipiul Bucureşti nu a reuşit să angajeze minimul depatru la sută persoane cu dizabilităţi, aşa cum prevede legea, pondereapersoanelor cu dizabilităţi din totalul angajaţilor fiind extrem de mică încazul tuturor autorităţilor locale, primării, mai ales în: Alexandria, Brăila,Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Tulcea, Vaslui, unde mi existănicio persoană cu dizabilităţi încadrată într-un loc de muncă.

"MunicipiulFocşani înregistrează cea mai mare pondere a persoanelor cu dizabilităţiangajate, anume 2,26 la sută însă departe oricum de minimul de 4 la sutăstatuat în lege. Per total, la nivelul tuturor primăriilor municipii reşedinţăde judeţ, la care se adaugă Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şiprimăriile sectoarelor Municipiului Bucureşti, ponderea persoanelor cudizabilităţi angajate este de 0,45 la sută din numărul total de angajaţi, deaproape nouă ori mai puţin decât prevede legea ca nivel minim", se maiarată în proiect.

Lanivelul autorităţilor centrale, doar 0,28 la sută persoane cu dizabilităţi aufost încadrate într-un loc de muncă, cele mai multe fiind în MinisterulTransporturilor (1,274 la sută din totalul de angajaţi), urmat de SenatulRomâniei cu 1,168 la sută.

"Oserie de instituţii centrale nu au angajat nicio persoană cu dizabilităţiprecum Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Munciisau Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării", se precizează înraport.

Pede altă parte, se arată că autorităţile locale au angajat, în 2010, într-o maimare măsură persoane cu dizabilităţi fizice (44 la sută) şi somatice (40 lasută) şi nu a angajat deloc persoane cu dizabilităţi mentale, cu HIV – SIDA saucu boli rare.

Cucât numărul persoanelor cu dizabilităţi dintr-o anumită regiune de dezvoltareeste mai mare, cu atât numărul unităţilor protejate este mai mic, deşi tendinţafirească ar fi fost cea inversă. Judeţe în care nu există nicio unitateprotejată sunt Giurgiu şi Mehedinţi. Cele mai multe unităţi protejate se aflăîn Bucureşti iar cele mai puţine în Teleorman, Călăraşi, Vaslui, Gorj,Botoşani.

Dintreautorităţile locale care au respectat prevederile legale privind virarea labugetul de stat a sumei de bani în schimbul persoanelor cu dizabilităţi pe carenu le-au putut angaja, numai 17 primării au optat pentru achiziţionarea deproduse şi servicii de la unităţi protejate.

Pentrucreşterea numărului de persoane cu dizabilităţi încadrate în muncă, Guvernulbulgar a decis, în 2010, să crească din acest an bugetul special destinat furnizăriide slujbe pentru persoanele cu dizabilităţi, cu 4 milioane de BNG (aprox. 2milioane de Euro) acesta urmând să ajungă la 12 milioane de BNG, ceea ce artrebui să asigure angajarea suplimentară a unui număr de 5.000 persoane cudizabilităţi,

"ÎnRomânia, Guvernul decide reduceri de alocări bugetare pentru întreg sectorulsocial, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi. S-au micşorat atâtprestaţiile sociale cât şi sumele alocate puţinelor servicii sociale existente.Criza economică din ultimii ani şi dificultăţile cu care se confruntă statulromân în a asigura un buget echilibrat au dus la luări de poziţie publice dinpartea factorilor de putere începând cu Preşedintele, referitoare lanecesitatea renunţării la conceptul statului social", a arătat directorulFundaţiei "Pentru voi".

Eaa precizat că analiza datelor statistice arată că în România există 50 tipuride ajutoare sociale pentru care se cheltuiesc anual 2,4 miliarde de euro, celemai multe plăţi fiind pentru încălzire, concedii de maternitate şi alocaţiipentru copii.

"Comparândcheltuielile cu asistenţa socială pe cap de locuitor la nivelul UniuniiEuropene, constatăm că România este pe ultimul loc. Daca luăm în cosiderareprocentul din PIB alocat asistenţei sociale, România este pe ultimele treilocuri, cu puţin peste 12,5 la sută din PIB, în urma noastră fiind doar Letoniaşi Estonia. La polul opus, Franţa alocă mai mult de 30 la sută din PIBasistenţei sociale, urmată de Suedia şi Belgia", a arătat Laila Onu.

Înce priveşte raportarea la suma alocată serviciilor sociale pentru persoane cudizabilităţi, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgariafiind pe ultimul.

Raportula fost realizat în cadrul proiectulului "Nu mai ignoraţi persoanele cudizabilităţi intelectuale!", finanţat de Trust for Civil Society inCentral and Eastern Europe.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639234-08-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image