2018-12-17 10:36


"Copiii cu tulburare de spectru autist trebuie integrați într-o școală și într-o clasă în care cadrele didactice cred în șansele lor"

 |  16:59
"Copiii cu tulburare de spectru autist trebuie integrați într-o școală și într-o clasă în care cadrele didactice cred în șansele lor"

Ce spun reprezentanți ai școlilor și grădinițelor care au integrat copii cu autism?

Integrarea copiilor cu autism în școlile de masă nu este un proces ușor, dar nici imposibil. La nivel de instituție de învățământ, acesta începe odată cu deschiderea școlii și a cadrelor didactice, către problematica autismului și abordarea acesteia în termeni de soluții. La începutul acestui an, Fundația Romanian Angel Appeal a făcut demersuri pentru încheierea de parteneriate cu școli și grădinițe de masă în care sunt înscriși elevi cu autism, din București și din 9 județe ale țării, prin care să le susțină în principal cu materiale informative și de lucru, pentru ca acestea să poată continua să integreze cu succes copii cu autism.

Este vorba de instituții de învățământ cu experiență de lucrucu elevi cu tulburare de spectru autist și care  au căutat să înțeleagă cât mai multe despre afecțiune și să-și adapteze abordarea educațională inclusiv la nevoile acestor copii. Fundația Romanian Angel Appeal a stat de vorbă cu reprezentanți ai unora dintre aceste instituții de învățământ, încercând să afle cum reușesc să gestioneze integrarea școlară a copiilor cu autism, care sunt dificultățile întâmpinate, care sunt principalele nevoi și care sunt instituțiile sau organismele cu care simt nevoia să colaboreze, pentru a lucra cât mai eficient.Integrarea copiilor cu autism în școală – un proces anevoios, dar care poate avea rezultate surprinzătoareReprezentanții școlilor sunt de părere că integrarea copiilor cu autism este o problemă ce ține, în egală măsură, atât de copil și de familie, cât și de instituția de învățământ. Copilul trebuie să fie pregătit pentru întâlnirea cu colectivitatea, iar școala trebuie să fie deschisă, flexibilă, să aibă oameni instruiți, dotări corespunzătoare, sprijin din partea specialiștilor și deschidere din partea părinților copiilor tipici. Copilului cu autism nu-i este ușor să facă parte dintr-un colectiv, să participe la activități la clasă sau să se acomodeze în pauzele dintre ore, în care activitatea este liberă (deci nestructurată). Aici, deschiderea cadrelor didactice în a-și adapta metoda și curriculum-ul la nevoile acestuia, existența unui însoțitor al copilului, la clasă, o atitudine favorabilă din partea părinților copiilor tipici, pot face o diferență semnificativă. Iată ce mărturisesc dascălii:„În general, dificultățile întâmpinate de copiii cu autism la momentul contactului cu școala țin atât de slaba pregătire a acestora pentru întâlnirea cu mediul școlar, cât și de nivelul scăzut de pregătire al mediului școlar (în termeni de resurse umane, financiare și materiale), pentru integrarea elevilor cu această afecțiune. O altă dificultate ţine de rezistenţa profesorului în a-şi adapta metoda şi curriculumul  la nevoile şi abilităţile copilului cu autism. Or, adaptarea copilului la metoda de lucru folosită în sistemul de educaţie clasic poate fi frustrantă. Copiii cu autism au nevoie să primească de la profesor mult sprijin şi atenţie individuală, apreciere constantă, un mediu care pune mult accent pe abilităţi de viaţă, practice şi sociale și mai are nevoie, cel puțin în perioada de adaptare, de un însoţitor care să stea permanent şi să îl sprijine să facă faţă cerinţelor învăţătorului şi mediului în general (aşa numitul „shadow”). O altă barieră în integrare este reprezentată de refuzul celorlalţi părinţi, deoarece nu-și doresc ca în clasă cu copiii lor să înveţe şi un copil cu autism. Pe de altă parte, colegii copilului cu autism sunt, de cele mai multe ori, înţelegători cu acesta şi îl sprijină în procesul său de a se integra printre ei, la şcoală. Dar sunt și cazuri în care, în timpul orelor, dar mai ales în pauze, copiii cu autism care au şi comportamente mai ciudate (ticuri, pasiuni, interese, încălcări ale regulilor sociale obişnuite) devin subiectul glumelor răutăcioase, care pot să se transforme mai apoi în agresivitate şi izolarea lor de către colegi.” -  Lucia Grozavu, profesor psihopedagog la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Suceava.

zoom
Elena Macovei, educatoare  de peste 38 de ani la o grădiniță de stat din județul Vaslui se plânge că „nu există personal de  specialitate care să viziteze unitatea și cu care sa mă consult în anumite probleme; grupa de copii are în medie 26 copii și îmi este foarte greu să mă ocup de toți, nu avem material didactic adecvat, modern, care să-i atragă pe copii, pentru a avea o ocupație. Există o singură îngrijitoare la 4 grupe de copii, iar copiii cu autism se întâmplă ca uneori să-i deranjeze pe ceilalți copii. Pentru unitatea mea există soluții, dar statul nu investește. Fiind grădiniță cu spațiu european, 750 de metri pătrați, cu sală de logopedie, sală de sport, cabinet medical, cancelarie, izolator, s-ar putea înființa o grupă de 8-10 copii cu autism care să stea în sala de logopedie. Dar să fie încadrată și o persoană calificată.” “Dificultățile pe care le întâmpinăm sunt legate, în principal, de atitudinea părinților copiilor tipici, care acceptă mai greu prezența copiilor cu autism în sala de clasă, din cauza manifestărilor specifice acestei tulburări. Soluțiile pe care le-am identificat sunt desfășurarea unor lectorate cu părinții,  cărora li se prezintă problematica autismului, pentru înțelegerea manifestărilor specifice acestei tulburări și nevoii de recuperare și integrare școlară și socială a acestor copii; participarea la activitatea educațională a părinților, pentru înțelegerea metodelor educative-terapeutice utilizate de cadrele didactice, precum și consilierea părinților copiilor cu autism de către specialiștii școlii. În școala noastră, copiii cu autism beneficiază de curriculum integrat, de terapii specifice și de compensare, de terapie educațională și de kinetoterapie. Pentru părinții acestor copii oferim servicii de consiliere. Fiind un centru de educatie incluzivă, elevii cu autism participă la procesul instructiv-educativ alături de copiii tipici.” Maria Dioșteanu, profesor psihopedagog la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 1, Bacău.Pentru probleme, soluții!Reprezentanții școlilor de masă unde învață și copii cu autism sunt de părere că permanenta instruire de specialitate a cadrelor didactice este obligatorie, la fel și dotarea claselor cu material educațional specific. Din păcate nu există fonduri de la bugetul de stat pentru toate acestea, prin urmare formarea și procurarea materialelor se fac, de la caz la caz, cu resurse proprii, dar cel mai adesea în cadrul unor proiecte ale ONG-urilor.“Nevoia de formare a cadrelor didactice în vederea lucrului cu copiii cu autism impune participarea la cursuri de formare specializate, având formatori specializați, în vederea dobândirii unor abilități noi și însușirii de tehnici de abordare a copiilor cu TSA, menite să îmbunătățească performanța acestora în privința integrării școlare a copilului cu tulburări din spectrul autismului. Pentru a îmbunătăți serviciile oferite copiilor cu autism și pentru o evoluție bună a acestora în mediul școlar este nevoie de implicarea unor specialiști capabili să intervină în cadrul activităților didactice și să sprijine profesorul de la clasă prin experiența pe care o au. Este nevoie de materiale didactice corespunzătoare, programă școlară adaptată, continuitate către ciclurile școlare superioare pentru o bună inserție a copilului cu TSA, implicarea comunității locale pentru sprijinirea acestora. Cred că modalitățile de colaborare în vederea facilitării accesului copiilor cu autism la servicii se pot realiza între instituțiile școlare și alte tipuri de instituții furnizoare de servicii și implică încheierea de parteneriate, protocoale și proiecte sociale, medicale, educaționale aplicabile în munca la clasă ce integrează copiii cu TSA. ” prof. înv. primar și preșcolar  Ioana Roxana Chiuariu, Școala Gimnazială nr. 1 Piatra-Neamț, județul Neamț.“Este necesară participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecționare, în vederea însușirii unor metode specifice de intervenție pentru copilul cu autism (ABA, TEACCH, PECS etc.) și, de asemenea, participarea la diverse manifestări științifice și la schimburi de bune practici cu colegii din alte țări. Pe de altă parte, pentru a îmbunătăți activitatea educativ-terapeutică din instituția noastră este nevoie de un sistem de intervenție funcțional, implementat la nivel național și bazat pe metode educativ-terapeutice specifice acestei tulburări. În vederea facilitării accesului copiilor cu autism în instituția noastră, am avut în vedere promovarea ofertei educaționale la nivelul comunității locale, colaborarea cu unitățile medicale din localitate, cu alte instituții școlare și cu DGASPC Bacău.” Maria Dioșteanu, profesor psihopedagog la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 1, Bacău.„Sunt de părere că procesul de educație trebuie să fie cât mai adaptabil la nevoile particulare ale copilului, fără a-l face pe acesta să se simtă inferior colegilor sau exclus din rândul normalității. Copilul cu autism are nevoie de dezvoltarea unui program de lucru individualizat. Evident, în prealabil, este necesară depistarea din timp a problemei, diagnoza clară. La fel de importante sunt și flexibilitatea cadrului didactic, dublată de individualizarea curriculumului, în acord cu necesitățile și capacitatea copilului, strânsa colaborare între părinți și cadrele didactice și existența unor programe individualizate suplimentare, desfășurate sub coordonarea unor specialiști care urmăresc parcursul educațional al copilului, ajutându-i dezvoltarea. Pentru școala noastră,  ar fi de mare ajutor o mai bună finanțare pentru copiii cu autism, pentru acoperirea nevoilor materiale dar și a celor de formare a profesorilor ce au vocația și dorința de a lucra în echipă, pentru a ajuta copiii cu autism. De asemenea, să nu uităm că și părinții copiilor cu autism au nevoie de consiliere psihologică. Ce modalități de colaborare se pot realiza între instituțiile școlare și alte tipuri de instituții ? Prima ar fi colaborarea cu fundațiile care ne pot facilita accesul la informație terapeutică actualizată sau ne pot ajuta prin diverse acțiuni sociale. Apoi, câștigarea unui program de finanțare nerambursabilă din partea Consiliului Județean, pentru realizarea  unor spații de recuperare psihologică și motrică. La fel de important ar fi și un parteneriat cu un cabinet stomatologic, pentru ședințe de desensibilizare stomatologică a copiilor cu autism. Apoi, o colaborare cu Special Olympics, pentru o mai bună încredere în forțele proprii a copiilor cu autism, prin participare la diferite competiții. Și nu în ultimul rând, parteneriate cu Poliția, Pompierii, spital, locuri de joacă, asociații sportive, companii, care pot facilita accesul copiilor cu autism la propriile servicii.” Lucia Grozavu, profesor psihopedagog la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Suceava.Unele dintre soluțiile enumerate de reprezentanții școlilor s-au bucurat de un răspuns (chiar dacă parțial și poate nu la scara la care ar fi fost nevoie), în cadrul proiectului „Comunitate pregătită, copil integrat – suport pentru integrarea școlară și socială a copiilor cu tulburări din spectrul autismului”, finanțat din granturile SEE 2009-2014 și desfășurat de Fundația Romanian Angel Appeal, în parteneriat cu State Diagnostic and Counselling Center din Islanda și cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din București – sector 4 și din Bacău, Botoșani, Brăila, Neamț, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui, Vrancea, județe în care se înregistrează un număr mare de cazuri de TSA. Concret, peste 100 de cadre didactice au fost instruite în lucrul, la clasă, cu copilul cu autism și 29 de profesioniști, psihologi la Centrele TSA din județele menționate, au participat la cursuri vizând dobândirea de tehnici de lucru în vederea integrării școlare a copiilor cu autism, iar acum pregătesc pentru școală 100 de copii cu TSA. Ghidul Comunității Școlare – un material adaptat după ghidul editat de Autism Speaks, a fost tipărit și urmează a fi distribuit școlilor, iar în această perioadă se perfectează parteneriate cu școli din București și din cele 9 județe incluse în proiect.Toate acestea reprezintă încă un pas spre ce ar trebui să însemne normalitatea în sistemul educațional românesc, însă adevărata schimbare o vor aduce schimbările legislative și la nivel de mentalitate, deschiderea către diversitate și către nevoile specifice ale fiecărei categorii de elevi și alocarea de resurse pentru buna internalizare a problematicii autismului și pentru găsirea și punerea în practică a soluțiilor, în răspuns la aceasta.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-02-18

TAGURI: copii, autism, scoala, gradinita, integrare
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CRISTINA
26 Mai 2017

Realitatea noastra e asta: diriginta l-a criticat tot anul , chiar i-a dat nota mai mica la caiet pt ca scrie urat si deseneaza pe caiet (doamna mi-a spus ca a facut si un curs pt copii cu CES dar cred ca nu a inteles nimic din el.).Psiholoaga scolii , cu care face educatie civica i-a pus nota cea mai mica pe care o are in carnet, suparata ca nu a vrut sa vorbeasca cu ea (nu e de mirare ca el uraste psihologii ).Mamele colegilor nu ma saluta, se vaita la sedinta cu parintii ca , copilul lor se uita prea mult pe telefon si o sa se tampeasca ca autistii .Sa-l tot integram....
Random image



Ultimele stiri






loading...