2016-12-04 04:08

SOCIAL


Sorin „Demolition Man” Oprescu îşi continuă opera. O nouă ţintă pe lista clădirilor demolate ilegal de Primăria Generală

 |  18:29
Sorin „Demolition Man” Oprescu îşi continuă opera. O nouă ţintă pe lista clădirilor demolate ilegal de Primăria Generală

Primarul Sorin Oprescu pare să ţintească titlul de celmai mare distrugător al patrimoniului construit al Bucureştiului, după NicolaeCeauşescu. După demolarea nocturnă a imobilului din strada Berzei, colţ cu ŞtirbeiVodă, şi a hotelului Marna, „Demolition Man” Oprescu a pus ochii pe clădireadin strada Berzei nr. 32. Imobilul face parte din zona construită protejată nr.23 Ştirbei Vodă, ceea ce înseamnă că, în conformitate cu legea, pentrudesfiinţarea sa este nevoie de avizul Direcţiei de Cultură Bucureşti. Ca şi încazurile anterioare, prezentate de „Puterea”, Primăria Generală nu numai că nudispune de asemenea avize şi, în dispreţul total al legii, nici măcar nu le-asolicitat.

Direcţia de Cultură a municipiului Bucureşti a trimisadrese către Primăria Capitalei, prin care Sorin Oprescu şi subordonaţii săisunt somaţi să stopeze orice fel de demolări, până la intrarea în legalitate.Aceleaşi adrese au fost trimise şi către Prefectura Bucureşti şi Inspectoratulde Stat în Construcţii. Se pare însă că interesele celor care vor ca acesteclădiri să fie demolate şi ca terenurile lor să aibă acces la viitorul superbulevardsunt atât de mari, încât lucrările vor continua.

Clădirea de pe strada Berzei 32 a fost deja înconjuratăcu o prelată de protecţie, locatarii şi lucrurile lor au fost evacuate, iarieri un muncitor de la compania de gaze muncea la debranşarea imobilului.

Distrugeri cu iz penal

Proiectul de creare a unei magistrale care să traversezeBucureştiul de la nord la sud, denumit „Dublarea diametralei N-S pe tronsonulBuzesti-Berzei-Vasile Pârvan-B. P. Hasdeu-Uranus-Calea Rahovei”, a fostdeclarat de utilitate publică în 2006, de către Consiliul General alMunicipiului Bucureşti (CGMB). Ulterior, pentru că schimbarea legislaţiei atrecut prerogativele declarării utilităţii publice pentru asemenea proiecte însarcina Executivului, a fost emisă o Hotărâre de Guvern (590 din 23.06.2010),prin care era stabilită lista cu imbobilele care urmau să fie demolate.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi persoanefizice interesate au atacat însă în instanţă HG 590/2010, invocând o serie deargumente juridice pertinente. Unul dintre cele mai importante argumente esteacela că hotărârea de Guvern nu avea avizul Ministerului Culturii, absolutobligatoriu, având în vedere că erau vizate de demolare 13 clădiri monumentistoric şi opt clădiri aflate în zone de protecţie. A fost atacată în instanţăşi hotărârea CGMB, premergătoare HG 590/2010, deoarece actul votat deconsilierii generali în 2006 încalcă flagrant dispoziţiile legale în vigoare ladata emiterii sale şi nu avea avizele necesare de la Ministerul Culturii,Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului.

HG 590-2010 a creat o serie de probleme, pentru că acreat confuzia că ar fi declarat proiectul lui Videanu, preluat cu entuziasm deOprescu, drept proiect de utilitate publică. Datorită acestei confuzii,Ministerul Culturii a declasificat toate clădirile monument istoric aflate pelista de demolare. Nu au fost însă cerute, de către Primăria Generală, avizelenecesare pentru desfiinţarea clădirilor declasate sau a celor aflate în zonelede protecţie, deşi acestea sunt obligatorii. Prin urmare, toţi cei care auavizat sau contribuit direct la demolarea acestor clădiri se fac vinovaţi dedistrugere, care este un act penal.

Interese uriaşe

Se ridică, firesc, întrebările „De ce atâta grabă îndemolare?” şi „Cine sunt beneficiarii?”. În notele de fundamentare alehotărârii CGMB şi ale HG 590/2010, se vorbeşte despre fluidizarea traficului,deci, teoretic, beneficiari ar fi bucureştenii. Încă o arteră rutieră de mariproporţii, care să străbată centrul Bucureştiului, este însă departe de a fi obinefacere pentru locuitorii Capitalei. Bucureştiul este deja în trista poziţiede cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană. Un bulevard care să aducăalte sute de mii de maşini zilnic prin centrul oraşului este departe de a fi obinefacere. Autorităţile din toate celelalte capitale europene au luat măsuripentru reducerea traficului prin centrul oraşelor, în favoarea transportului încomun, şi au construit şosele de centură.

Cei care beneficiază cu adevărat de dezvoltarea acestuiproiect sunt câţiva mari dezvoltatori imobiliari, care au proprietăţi în zonaviitoarei magistrale. Preţul terenurilor, al hotelurilor sau al clădirilor debirouri pe care aceştia le au în patrimoniu va creşte de zeci sau de sute deori, odată ce vor avea acces la un asemenea bulevard, probabil că de aici şigraba de a demola monumentele arhitecturale, cu doar câteva zile înainte decrăciun, când este clar că nici o lucrare nu va începe până în primăvară. Odatădistruse, monumentele nu mai pot fi invocate ca şi argument de către cei carese opun acestui proiect, iar poluarea nu reprezintă nici ea o problemă pentrubeneficiarii reali, pentru că ei locuiesc în paradisuri verzi, nu în centrul Capitalei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638952-02-14



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

DETECTIV
15 Dec 2010

A PUS IN FATA TEATRULUI NAIONAL O MASCARADA DE LUCRARE IN DETRIMENTUL CRUCII EROILOR SI A CHILOMETRULUI ZERO,SIMBOL AL LIBERTATI NOASTRE ! RUSINE !
DETECTIV
15 Dec 2010

SCUZE PENTRU GRABA CU CARE AM TASTAT !
TEODOR
15 Dec 2010

Sunteti incorecti cu Oprescu!Bulevardul Uranus sau cum se va numi,nu a fost ideea lui Oprescu!Iar cladirile demolate,sunt departe de statutul de monumente arhitecturale!Ca sa nu mai vorbesc de insalubritatea zonei cu pricina!

Adauga un comentariu

Random image