2018-01-24 01:52


STUDIU. Câți medici și cercetători români lucrează în prezent în străinătate. Care este deficitul de specialiști în România

 |  11:49
STUDIU. Câți medici și cercetători români lucrează în prezent în străinătate. Care este deficitul de specialiști în România

Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS).

"În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700", relevă un comunicat al ARPS despre rezultatele studiului "Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare - dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor". În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS. "În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării - dezvoltării şi inovării", relevă comunicatul despre rezultatele studiului. În ţară, lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie. "Specialiştii TIC formaţi în România se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada", se arată în comunicat.

Motivele pentru care specialiștii pleacă masiv din țară

"Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine, corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice", se arată în comunicat. Studiul "Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare - dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor" a fost realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET - Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă. 


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-12-15

TAGURI: medici, specialisti, arps, studiu, emigratia





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANONIMUS
15 Dec 2017

In cercetare nu s-a aplicat nici un fel de reforma. Exista 20 si ceva institute si sectii ale Academiei, 47 ale Min.Cercetarii si alte cateva zeci de centre in universitati. La nivel european cercetarea este legata de mediul universitar si de cel privat. Dupa 1990, institutele existente trebuiau trecute sub egida universitatilor, ceea ce nu s-a facut. Au existat alte interese ca profesorii din aceste universitati si facultati sa castige prin centre proprii si bani din cercetare dar si din 2-3 norme didactice. Situatia din cercetare s-a degradat cu fiecare an si se afla deja cu situatii la limita, de datorii si neplata salariilor, de investitii in profesie si dotari nici vorba. Cu 0,45% nu facem decat o cercetare de fatada, cu exceptia a 3-4 institute care au finantare externa de exceptie, exemplu cel de la Magurele.
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova