2018-09-24 20:36


STUDIU. Radiografia sistemului de alimentare cu energie termică a Capitalei. Aspecte privind racordarea caselor individuale (VI)

 |  10:14
STUDIU. Radiografia sistemului de alimentare cu energie termică a Capitalei. Aspecte privind racordarea caselor individuale (VI)

Continuăm cu al șaselea episod privind problematica alimentării cu energie termică în București, realizat pe baza studiului „Stabilirea zonelor unitare de alimentare cu energie termică în Muncipiul București”, lucrare elaborată de firma de consultanță ATH energ SRL pentru Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP).

Principiul de stabilire a zonelor unitare

 

        Ţinând seama de particularităţile Sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al Municipilui București (MB), stabilirea zonelor unitare are în vedere următoarele principii generale:

a)  pentru toate punctele termice (PT) urbane se vor aplica criteriile stabilite pentru analiza zonelor unitare.

b)  clienții branșați cu module operate de RADET precum și clienți terțiari care au propriile module/puncte termice de tip dotații sau industrie vor fi menținuți în zona unitară de încălzire (ZU) fără a mai aplica criteriile menționate la punctul a), din următoarele motive:

                        - pentru consumatorii urbani branșați cu module, lungimea rețelelor de distribuție este nesemnificativă comparativ cu cea a unui punct termic. Fiind amplasate la nivel de bloc/scară/casă, lungimea max a rețelelor de distribuție aferente modulelor este cca. 272 m, conform datelor din anexa 3D la caietul de sarcini al serviciului public de alimentare cu energie termică. Ca urmare densitatea de consum, în acest caz, nu poate fi comparată cu cea a unui PT care livrează energia termică prin intermediul rețelelor termice secundare (RTS) cu lungimi care ajung până la ordinul km.

                         - clienții terțiari  au un consum relativ constant, iar operarea/modernizarea PT sau rețelelor interioare le revine în exclusivitate.

        Definiţia condominiului conf. legii 325/2006 (actualizată la 1 feb 2014):

        Condominiu - imobil, bloc de locuinţe, clădire - proprietate imobiliară din care unele părţi sunt proprietăţi individuale, reprezentate de apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, iar restul, din părţi aflate în proprietate comună. Prin asimilare poate fi definit condominiu şi un tronson, cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita proprietatea comună.

Aspecte privind racordarea de case individuale

        Racordarea de case individuale la SACET este o alegere condiţionată simultan de posibilitatea tehnică (capacitatea reţelei) şi economică prin faptul că zonele cu case sunt zone cu densitate mică de consum. Cu toate acestea, racordarea caselor individuale este o direcţie de dezvoltare sustenabilă a SACET, pentru care, în ţările din UE au existat numeroase preocupări de a găsi soluţii tehnice şi economice fezabile.

        În urma unor studii de caz realizate, în literatura de specialitate se întâlnesc unele criterii aplicabile, cum ar fi:

-      consumul mediu anual al caselor dintr-o anumită zonă;

-      densitatea liniară de consum, exprimată în MWh/m traseu conductă /an;

-      investiţia specifică pentru reţea.

        În anexă s-au prezentat câteva exemple privind racordarea unor zone de case la alimentarea centralizată cu energie termică, analizate în studiul „IEA R&D Programme on “District Heating and Cooling, including the integration of CHP - District heating distribution in areas with low heat demand density”. Concluziile acestui studiu au arătat că fezabilitatea unui SACET în zone cu densitate redusă de consum este condiţionată de un complex de factori, cum ar fi:

-      condiţiile de piaţă care permit competitivitatea preţului căldurii;

-      sistemul de taxe aplicat energiei: taxa pe CO2 aplicată la producerea separată a căldurii cu combustibil lichid, gaz, energie electrică;

-      costurile reduse de producere a căldurii;

-      pierderi relative mici în reţele;

-      costuri reduse de operare şi mentenanţă;

-      ţinta pentru o valoare redusă a IRR (rata internă de rentabilitate) din partea proprietarului SACET (max. 6%). Conform proiectelor din România, finanţate din Fonduri Europene (POIM), rata de actualizare este 4%.

-      Datorită densităţii reduse de consum, comparativ cu blocurile de locuinţe, amortizarea investiţiei devine dificilă. Ca urmare este necesară atingerea unui cost investiţional specific (pe casă) redus ceea ce înseamnă lungimi de traseu cât mai mici, utilizarea pe cât posibil a conductelor preizolate tip twin-pipes (sistem de două conducte în izolaţie comună), eventual izolaţie cu barieră de difuzie. Conductele twin-pipes necesită spaţiu redus în comparaţie cu conductele simple şi ca urmare costuri mai mici cu lucrările de construcţii/montaj.

-      Parametrii ridicaţi de operare (temperaturile peste 100 grade Celsius) fac ca valorile investiţiei în conducte să fie ridicate. De asemenea, funcţionarea cu parametrii ridicaţi afectează durata de viaţă a conductelor. În acest sens, în prezent, în lucrarea menţionată, pentru zonele cu densitate redusă de consum se utilizează staţii de transformare, unde temperatura agentului termic este redusă la cca. 90 grade Celsius. Din staţiile de transformare până la locurile de consum (modulele consumatorilor), se utilizează conducte cu temperaturi de lucru sub 100 grade Celsius. Această soluţie poate fi avută în vedere în cadrul lucrărilor de reabilitare a punctelor termice astfel încât în punctul termic, pe lângă schimbătoarele de căldură pentru sistemul de distibuţie să fie amplasată şi o staţie de transformare din care energia termică să fie livrată tot printr-o reţea de transport dar cu temperatură redusă.

-      gradul redus de încărcare în perioada de vară face ca operarea sistemului să fie dificilă. Studiul menţionat, arată în cazurile analizate, că pierderile în reţele ajung până la 40% din cantitatea livrată, în perioada de vară.

În ceea ce priveşte criteriul referitor la densitatea liniară de consum, exprimată în MWh/m/an traseu conductă, conform studiului „IEA R&D Programme on “District Heating and Cooling, including the integration of CHP - District heating distribution in areas with low heat demand density”, un element important care contribuie la fezabilitatea unui proiect de racordare a unor zone cu densităţi reduse de consum este ``lăţimea termică``, respectiv lăţimea zonei geografice de case.

Ţinând seama de acest criteriu, la racordarea unei noi zone trebuie avută în vedere posibilitatea racordării consumatorilor aflaţi pe ambele părţi ale reţelei, cât şi cei aflaţi în adâncimea zonei astfel încât densitatea liniară de consum să fie cât mai mare.

Între consumul anual de energie termică şi lungimea reţelei există o relaţie de dependenţă care condiţionează eficienţa economică a racordării la SACET, definind practic limita până la care se poate un SACET se poate extinde în zonele cu densitate de consum redusă, respectiv în zone cu case.

Pentru a atinge o densitate liniară optimă, este necesar optimizarea traseului conductelor şi eventual alţi potenţiali consumatori extinzând zona de lăţime termică astfel încât pe aceeaşi lungime de traseu să existe un consum cât mai mare.

Un alt element important în privinţa racordării la SACET şi introducerii în zonele unitare de noi consumatori tip case în reprezintă emisiile poluante. Racordarea la SACET a unor noi consumatori de tip case, contribuie atât la reducerea cantitativă a poluării în zona urbană cât şi concentrarea poluării la nivelul surselor, care în cele mai multe cazuri sunt amplasate în afara zonelor rezidențiale.

Tabelul 4.2 prezintă un exemplu de calcul comparativ pentru emisiile poluante aferente producerii energiei termice, prin diferite tehnologii de producere în surse individuale şi producere centralizată.

Exemplul din tabelul 4.2 prezintă cazul unei case din zona urbană care are un consum anual de energie termică de 14 Gcal/an (încălzire și apă caldă de consum). Din tabelul 4.2 – col. 3 - se constată că prin racordarea la SACET se reduce substanţial cantitatea de emisii poluante.

Emisiile poluante la nivelul sursei de producere centralizată sunt net inferioare producerii separate în surse individuale.

Calcul comparativ privind emisiile poluante

pentru diferite modalităţi de producere a energiei termice

 

 

Tabelul  4.2

 

 

 

 

Denumirea

U.M.

Valoarea

1

2

3

0. Consumul anual de energie termică

Gcal/ an

14

MWh/an

16,28

1. Sobă cu gaz natural, randament max. 60%

  - Puterea calorică inferioară medie

kWh/Nm3

9,50

 - Consumul anual de gaz

MWh/an

27,14

 - Factorul de emisie pentru CO2

tone/MWh

0,22

  - Cantitatea anuală de CO2

tone/an

5,97

2. Centrală pe gaz, randament max. 70% pentru un grad de încărcare mediu anual de 60% (90% iarna şi 10% vara)

  - Puterea calorică inferioară medie

kWh/Nm3

9,50

 - Consumul anual de gaz

MWh/an

23,26

 - Factorul de emisie pentru CO2

tone/MWh

0,22

  - Cantitatea anuală de CO2

tone/an

5,12

3. Sobă cu motorină, randament max. 70%

  - Puterea calorică inferioară medie

kWh/kg

11,50

 - Consum anual de motorină

MWh/an

23,26

tone/an

2,02

 - Factorul de emisie pentru CO2

tone/MWh

0,26

  - Cantitatea anuală de CO2

tone/an

6,05

4. Din SACET - cogenerare; branșare la sistemul de transport

 - Energia termică produsă la sursă (consum plus pierderile în RTP de 10%)

MWh/an

18,09

  - Combustibilul alocat, conf met ANRE (randament de 90%) / ord. 15 din 2015

MWh/an

20,10

 - Factorul de emisie pentru CO2

tone/MWh

0,22

  - Cantitatea anuală de CO2

tone/an

4,42

5. Din SACET - cogenerare; branșare la sistemul de distribuție

 - Energia termică produsă la sursă (consum plus pierderile în RTP și RTS de 20%)

MWh/an

20,35

  - Combustibilul alocat, conf met ANRE (randament de 90%) / ord. 15 din 2015

MWh/an

22,61

 - Factorul de emisie pentru CO2

tone/MWh

0,22

  - Cantitatea anuală de CO2

tone/an

4,98


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-05-09

TAGURI: ath energ, amrsp, energie termica
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...