2016-12-09 17:37

SOCIAL


''Ţi-am luat un mărţişor, în chip de drăcuşor...'' O sărbătoare străveche, adusă în derizoriu

 |  19:40
''Ţi-am luat un mărţişor, în chip de drăcuşor...'' O sărbătoare străveche, adusă în derizoriu
1 Martie este una dintre cele mai dragi sărbători alepoporului român, un obicei minunat, aşteptat cu bucurie, specific numai acestuicolţ de lume.

Săbiuţe, steluţe, porci şi inimioare...

Tot centrul Bucureştiului e plin detarabe cu flori, cadouri şi mărţişoare. Ca în fiecare an, comercianţii dintoată ţara s-au întrecut în oferte pentru toate gusturile şi buzunarele: Avemmărţişoare tip EMO, avem mărţişoare pentru femei dure şi posesive sau pentrusfioase şi pure. Ai de unde alege! Pandantive clasice cu inimioare, floricele,brăţări cu ţinte, ghioage, săbiuţe, pistolaşe (probabil pentru cele traduse înamor!), drăcuşori, căluţi, peştişori, steluţe, porci sau potcoave, papirusuricu dedicaţii solemne de dragoste sau aranjamente de flori miniaturale, tipikebana. Fiecare bărbat se străduieşte să găsească ce e mai potrivit pentrumamă, soţie, soră sau prietenă. Obiceiul este cu mult anterior creştinismuluişi are legătură cu scenariul ritual al noului an agrar, celebrat primăvara.Până în secolul trecut, mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor, fete şibăieţi deopotrivă, de 1 Martie, înainte de răsăritul soarelui. Şnurul demărţişor, format din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu sau înalb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor - vară-iarnă, căldură-frig,lumină-frig, fertilitate-sterilitate. Era legat la mână, prins în piept şi,purtat, după zone, până la Măcinici, Florii, Paşte, Armindeni, sau până laînflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agăţat, ca semn benefic, pe ramurileînflorite de măceş, viţă-de-vie, vişin, cireş, se punea sub cloşcă, la coarnelevitelor sau se agăţa la icoană. Ziua scoaterii mărţişorului era marcată de opetrecere numită „băutul mărţişorului”.

Baba Dochia toarce mărţişoare

În timp, de şnurul bicolor s-aulegat monede de argint şi de aur, iar azi, de acesta se atârnă obiecteartizanale, care întruchipează diferite animale, litere, flori etc. Legenda maispune că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia, care moare şi renaşte laechinocţiul de primăvară. Mărţişorul rămâne peste veacuri funia anului, careîngemănează săptămânile şi lunile în cele două anotimpuri străvechi alecalendarului popular: vara şi iarna. La geto-daci şi la latini, Martie, lunazeului Marte, era prima din an, mărţişorul, un fel de talisman, menit să poartenoroc. Acesta, urma să fie oferit de Anul Nou, împreună cu urările de bine,sănătate, dragoste şi bucurie. Împletirea alb-roşie a şnurului se regăseşte însteagul căluşarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor, la sâmbra oilorşi în multe alte obiceiuri străvechi. Arheologii români au găsit în aşezareapreistorică de la Schela Cladovei, veche de 8.000 de ani, pietre de râu cu urmede vopsea albă şi roşie. Împletirea celor două culori ar putea simboliza genezaşi regenerarea vieţii.

8 Martie 1857: Protestulţesătoarelor care cereau abolirea valorilor tradiţionale

Sărbătoarea tradiţională de 1Martie, devenită cu timpul un prilej de omagiere a sexului frumos, nu trebuieîn nici un fel asociată cu pseudo-sărbătoarea de origine comunistă, de 8Martie. Această aşa-zisă zi a femeii e o inovaţie cu substrat ideologic instituităla noi numai odată cu regimul comunist. În mod normal, ea ar fi trebuit sădispară concomitent cu acesta. Originea „sărbătorii” se leagă de numelemilitantei revoluţionare Clara Zetkin, un fel de Ana Pauker, mai rasată, care alansat propunerea de a celebra această zi în cadrul Conferinţei Internaţionalea Femeilor Socialiste, desfăşurată în 1910 la Copenhaga. Semnificaţia lui 8Martie nu este întâmplătoare. La această dată, în 1857, a avut loc la New York,protestul ţesătoarelor, ce aveau ca scop abolirea valorilor tradiţionale,inclusiv a celor religioase, în spiritul ateomaterialist a stângiirevoluţionare.

Mărţişoare cu... barbă şi puţă

Din păcate, în ziua de azi, unii aupătat semnificaţia pură a mărţişorului, a tradiţiei, dându-i un sens pornografic,acceptând să dăruiască femeii iubite articole de la sex-shop - chiloţicomestibili, vibratoare cu două capete, animale gonflabile şi creme excitante,legate cu şnurul binecunoscut, alb-roşu. „Mi se pare totul de un prost gustuluitor, mărturiseşte Ion S. Focşa, un artist plastic care confecţioneazămărţişoare. Eu vreau să mă ţin de tradiţie, de folclor şi vine unu' care vinde maimuţoi cu barbă şi puţă, scuzaţi-milimbajul! de care prinde şnurul alb-roşu. Şi culmea demenţei! Ăla îi vinde petoţi, n-am să înţeleg de ce şi cui... iar eu, rămân cu tradiţia pe tarabă! E oblasfemie să pui la vânzare aşa ceva! Ştiu că acum se fac şi promoţii lavibratoare, promoţii de mărţişor, îţi vine să mori când auzi asemenea tâmpenii!Oare ce se întâmplă cu poporul ăsta?”


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-10-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image