2016-12-09 13:47

SPECIAL


15 NOIEMBRIE 1987. Ziua în care s-a semnat condamnarea la moarte a regimului comunist

 |  20:21
15 NOIEMBRIE 1987. Ziua în care s-a semnat condamnarea la moarte a regimului comunist

Anul acesta se împlinesc 23 de ani de la revoltamuncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987, o dată prea puţin intrată în conştiinţapublică şi în manualele de istorie. Astăzi, când avem o adevărată cultură amitingurilor, iar Piaţa Victoriei răsună de dansul pinguinului în trompetelesindicaliştilor bugetari, despre protestul din Braşov se vorbeşte, în treacăt,la câte un talk-show plicticos, fără scandaluri mondene şi fără blondeimplicate. Deşi înăbuşită în sânge, acţiunea din acea toamnă avea săprefigureze evenimentele din decembrie 1989.

Zero leişi zero bani pe statul de salarii

În aceaduminică însorită de noiembrie, locuitorii oraşului de sub Tâmpa erau chemaţila vot pentru alegerile locale. Şcolile fuseseră pregătite festiv şisupravegheate atent de echipaje ale Miliţiei şi securişti în civil. De o bucatăbună de timp, în cartierele muncitoreşti, în special în cele învecinateÎntreprinderii de Autocamioane, atmosfera devenise extrem de tensionată caurmare a nenumăratelor lipsuri. Mulţi politicieni vorbesc astăzi despre„sărăcia generalizată din România” fără să fi trăit o clipă neajunsurile încare se zbătea, în acel an, un oraş întreg. Pâine pe cartelă, magazinealimentare goale, mizerie. Oamenii se hrăneau cu chiftele făcute din capete depeşte, n-aveau apă caldă, căldură, uneori nici curent electric. Copiii îşifăceau lecţiile la lumânare. Umilinţa cea mai mare a venit pentru locuitoriidin cartierul Steagul Roşu, majoritatea muncitori la IABv, în ziua în care aufost obligaţi să semneze state de plată cu zero lei, zero bani, la salariu.Revolta a pornit în secţia 440 – Sculărie a întreprinderii de autocamioane, întimpul schimbului III. Muncitorii veniţi la lucru, în schimbul I, au fost şi eiluaţi „pe sus” de coloana care începuse să se formeze pe aleile fabricii. Maiîntâi, oamenii s-au deplasat la clădirea conducerii, însă nimeni nu s-a arătatdispus să poarte un dialog cu ei.

„Jos, dictatorul!”

Câţivamanifestanţi au spart geamurile cantinei şi au început să azvârle cu mâncarea.Nu este exclus ca în rândul lor să se fi infiltrat ”elemente provocatoare” caresă devasteze şi alte clădiri sau magazine, astfel încât acţiunea să pară operaunor huligani. Cu puţin înainte de ora 12.00, se adunaseră în jur de 10.000 departicipanţi, iar coloana ajunsese pe Calea Bucureştilor, principala arteră dinoraş, în dreptul intersecţiei cu strada Berzei. În prima fază, oamenii austrigat: „Jos, dictatorul! Jos, tiranul!” şi „Trăiască PCR!” aşa că s-a produsderuta. De-abia când manifestanţii au ajuns în dreptul Bulevardului Lenin auînceput să strige „Jos Comunismul!”. Ca şi în cazul Revoluţiei, foarte mulţibraşoveni au coborât din blocuri şi s-au alăturat muncitorilor protestatari. Înjurul prânzului, piaţa din faţa Consiliului Judeţean era asediată şi mulţipătrunseseră în clădire. Spărgeau geamuri, aruncau cu scaune şi cuiere. Un miliţiancare încercase să intervină a fost bătut şi dezbrăcat de haine, iar oameniifurioşi le agitau în aer ca pe nişte steaguri. Între timp, de pe clădireaModarom, actualul sediu al PRO TV Braşov, Securitatea filma şi fotografia.

Torţionar, erou al Revoluţiei, inclus la categoria SfinţiRomâni!

Manifestanţiiau fost împrăştiaţi cu tunuri cu apă, iar după două zile, locul revoltei păreaca nou. S-au plantat flori proaspete şi zidurile, pe care protestatariiscriseseră „Jos tiranul!”, au fost zugrăvite sau spălate în câteva ore. A urmatun lung şir de anchete la sediul Miliţiei, dar şi în sala de spectacole aClubului IABv. Printre cei care i-au anchetat pe manifestanţii de atunci s-anumărat şi maiorul Cramer Ion, unul dintre cei mai temuţi ofiţeri de securitatedin Braşov, care se ocupa de Trustul de Construcţii (TCBv). Acesta a murit linşatîn timpul Revoluţiei, când încerca să-i împuşte pe manifestanţi. Interesanteste faptul că, într-un raport oficial asupra evenimentelor din decembrie 1989,numele său figurează pe lista martirilor Revoluţiei. Un site care a preluataceastă listă l-a inclus la categoria Sfinţi Români, alături de cei omorâţi îndecembrie 1989.

În timpulaudierilor, majoritatea celor din prezidiu, printre care erau foarte mulţisecretari UTC, oameni tineri atunci, care astăzi se plimbă printre noi, cereauîntr-un glas condamnarea la moarte a participanţilor. Cei acuzaţi erau puşi săse recunoască singuri din imaginile filmate. 61 de participanţi au fost deportaţiîn Insula Mare a Brăilei până în decembrie 1989. Atunci, s-au distrus familii şidestine, alte zeci de oameni au fost bătuţi, chinuiţi, târâţi prin anchete,alungaţi din oraş. Ecourile în presa internaţională au fost neaşteptat de mari şitoată lumea s-a întrebat de ce bucureştenii nu s-au solidarizat atunci cumuncitorii braşoveni.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638948-12-13

Mai multe imagini:
15 NOIEMBRIE 1987. Ziua în care s-a semnat condamnarea la moarte a regimului comunist
zoom
15 NOIEMBRIE 1987. Ziua în care s-a semnat condamnarea la moarte a regimului comunist
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image