2016-12-10 05:11

SPECIAL


30 noiembrie. În noaptea de Sf. Andrei se dezlănţuie lupii şi strigoii

 |  17:06
30 noiembrie. În noaptea de Sf. Andrei se dezlănţuie lupii şi strigoii

SfântulAndrei sau „Întâiul chemat la Apostolie” este prăznuit în fiecare an pe data de 30 noiembrie. Ceicare poartă prenumele Andrei, Andreea, Andreia, Andrea, Andruţa, Andruşca sauAndra îşisărbătoresc onomastica. Andrei e un sfânt drag românilor şi de aceea trebuiecinstit cum se cuvine. Ultima zi a lui noiembrie deschide la români suita sărbătorilor de iarnă, iar în tradiţia populară mai poartă şidenumirea de „1 cap de iarnă”. Conform Direcţiei Informatizate a Persoanei,numărul celor care în România poartă numele de Andrei sau Andreea depăşeşte600.000 de persoane.

Întâiul aşezământ creştin era veneratchiar şi de turci

Dupăziua „Cinzecimii”, apostolii au tras la sorţi pământurile pe care le vorcreştina. Lui Andrei i-a revenit Scitia Minor, Dobrogea de astăzi. Aici abotezat şi a hirotonit preoţi şi diaconi. Ostenit după lungi călătorii,străbătând dealurile şi hăţişurile pădurii, după ce a sfinţit copacii,izvoarele şi pământul, el a poposit în peştera care îi poartă astăzi numele.Ucenicii săi au ajuns în cetăţile de la Istru, aşa cum spun cronicile, care maiconsemnează şi faptul că întâiul aşezământ creştin era venerat chiar şi deturci sau de tătari. Ei veneau aici să prepare „moscale vindecătoare de boale”.Peştera Sfântului Andrei este situată în apropierea comunei Ioan Corvin,(judeţul Constanţa).

NumeleAndrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.Acesta este un nume grecesc, deşi Sfântul Apostol Andrei era iudeu. El a muritca un adevărat martir pentru credinţa sa nestrămutată. La Patras, lângă Corint,el a fost răstignit cu capul în jos de duşmanii lui Hristos, pe o cruce înformă de X. În timp ce sufletul său se înălţa la cer, Andrei striga: „Tesalut cruce preţioasă care ai fost sfinţită prin corpul Dumnezeului meu şiîmpodobită cu membrele Sale, ca nişte pietre scumpe!”. Dar Sfântul Andrein-a murit niciodată. El vine în fiecare an la noi, de două mii de ierniîncoace, când încep cele mai dragi sărbători ale românilor creştini.Iconografia bizantină îl înfăţişează pe Sfântul Andrei îmbrăţişând crucea pecare va fi răstignit. El este un bătrân cu chip blând şi frumos, cu părul albşi cârlionţat. În anul 1204, când cruciaţii latini au prădat Bizanţul, moaşteleApostolului şi crucea pe care a fost răstignit au fost trimise la Roma.Bisericile din Milan, Nola şi Brescia au primit părticele din Sfintele Moaşte.La noi în ţară, fragmente din trupul sfântului se păstrează la MănăstirileHurezi, Secu şi Neamţ.

Comuniştii autransformat Casa Domnului în IAS

La30 de kilometri de peştera Sfântului Andrei se află Mănăstirea Dervent.Tradiţia spune despre crucile de aici că au crescut singure, din pământ, pelocul unde cinci ucenici ai Apostolului au fost ucişi. Ele sunt venerate chiarşi de către musulmani. Scrierile atestă faptul că în preajma relicvelor sepetrec adevărate minuni. Dobândirea sănătăţii trupeşti, a echilibrului psihic,a liniştii sufleteşti reprezintă unul dintre motivele celor ce viziteazălocaşul.

Furiaoarbă a comunismului împotriva credinţei a lovit şi Mănăstirea Dervent. Trăireaîntru Hristos de aici a fost tulburată în 1959. Stareţul de atunci, părinteleElefterie, a fost alungat, casa Domnului - transformată în IAS, iar chiliile audevenit ateliere şi magazii. Oamenii veneau, totuşi, pe ascuns, să se închinela Dervent. De vârfurile unor prăjini lungi îşi agăţau hainele şi le întindeaucu disperare către sfintele cruci ce se aflau închise în spatele unor zăbrele.În 1990, părintele Elefterie areuşitsă se întoarcă. A adus cu sine şi câţiva călugări. Curând după aceasta au început şi lucrările de renovare a aşezamântului şi recuperarea chiliilor. După ce şi-a isprăvit lucrarea, Elefteriea trecut la cele veşnice, alături de fraţii săi întru credinţă. El se aflăîngropat în pământul din dreptul altarului.

Documentele certifică vindecări din perioada interbelică

Semnul minunat pe care însuşi Dumnezeu l-a dat pe acestelocuri nu încetează să vindece mii de oameni, care poartă în sufletecredinţa adevărată. La primăria din Ostrov datează, încă din perioada interbelică, documente care certifică acest fapt. Iată câteva nume: Elena Dumitru din Basarabi, Constanţa, vindecată de cancer tiroidian, MariaTudor din Alba, vindecată de congestie pulmonară, Nucea Sterea din Cainargeaua,vindecat de «damblageală», Tania, o femeie mută din Feţioneşti-Putna, care înziua de Înălţare a Domnului a început să vorbească, Gheorghe Chiroiu dinCernavodă, orb în tinereţe, şi-a recăpătat vederea, copilul lui Tudor Hristudin Frasan-Durostor, vindecat de epilepsie, Alexandrina Pătruş din Lipniţa,care fiind complet oloagă s-a tămăduit. Şiastăzi se mai pot distinge golurile săpate atunci în munte de uceniciiapostolului, pentru chilii. Cele nouă izvoare situate de cealaltă parte apeşterii au servit la botezarea primilor creştini din ţara noastră. Apabinecuvântată răsare din pământ în formă de cruce.

Exorcizări în miez de noapte

La Dervent sunt aduşi şi cei „posedaţi de draci”. Preoţii mănăstirii citesc moliftele Sfântului Vasile ce Mare,cel mai crunt blestem la adresa diavolului. Slujba de exorcizare începe dinmomentul în care persoana posedată este adusă în biserică. Lucrul acesta seface cu foarte mare greutate. Posedatul se zbate, faţa i se schimonoseşte, plânge şi urlă,înjură,tremurădin toate mădularelesau scuipă. Uneori, picioarele îi sunt înţepenite. O durere cruntăîl loveşte în braţe, apoi în picioare, apoi în creştetul capului, în ceafă.Omul începe să latre, bolboroseşte ceva de neînţeles, face spume la gură, setrânteşte pe jos, se rostogoleşte, încearcă să-l lovească pe preot şi să fugă.Părintele însă nu se lasă intimidat, citeşte în continuare, apoi aşază cruceadeasupra capului celui aflat în suferinţă. În acel moment, muşchii posedatului se contorsionează, ca şi cum i-ar umbla nişte şerpi pesub piele. În final, cade, răpus de o forţă nevăzută. Apoi preotul îl stropeştecu agheasmă, iar pe cei prezenţi la exorcizare îi unge cu mir. Slujbele dureazăîn jur de o oră şi se repetă mai multe nopţi în şir, până ce diavolul fuge definitiv din corpul celui blestemat. Oamenii aduşipentru lepădarea „de cel rău” dorm în interiorul mănăstirii.

De Sf. Andrei, gospodinelepun grâu la încolţit

Înpopor, noaptea de 30 noiembrie este considerată o dezlănţuire a lupilor şi astrigoilor, care umblă liberi. Pe vremuri, sătenii ungeau cu usturoi gardurile,uşile, coarnele animalelor din gospodărie sau ţarcul vitelor ca să alungefarmecele, lupii, strigoii, tâlharii şi „faraonii”. Tot înaceastănoapte tainicăgospodinele pun grâu la încolţit. Dacăplanta va creştebogată, înseamnă căanul următorva fi unul prosper. Obiceiurile şi tradiţia legate de prăznuirea Sfântului Andreisunt întâlnite în toate ţinuturile locuite de români.

Peste600.000 de români îşi aniversează onomastica de Sfântul Andrei

Peste600.000 de români, cei mai mulţi fiind bărbaţi cu numele de Andrei, îşianiversează, marţi, onomastica de sărbătoarea Sfântului Andrei, cunoscut drept"Apostolul românilor". Potrivit datelor furnizate de Direcţie pentruEvidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, peste322.000 de bărbaţi, precum şi peste 322.000 de femei îşi serbează, marţi,onomastica. Majoritatea româncelor sărbătorite marţi poartă numele de Andreea(271.875 de persoane), peste 23.000 sunt Andra, iar 20.090 se numesc Andrea.Totodată, aproape 7.000 de femei poartă numele Andreia, iar alte 89 Andruţa sauAndruşa. În ceea ce priveşte bărbaţii, peste 300.000 poartă numele Andrei, iarpeste 12.000 poartă numele Andras. De asemenea, peste 3.200 de români se numescEndre, iar peste 3.400 sunt Andreeas sau Andreas. Totodată, potrivitstatisticilor existente la nivel naţional, 781 de bărbaţi poartă numele deAndreiu, opt sunt Andruşa şi Andruţa, iar alţi 22 se numesc Andrieş.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638949-06-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image