2016-12-09 08:02

SPECIAL


Căluşul – un dans terapeutic vechi de milenii

 |  17:25
Căluşul – un dans terapeutic vechi de milenii

Jocul Căluşarilor, cunoscut pentru performanţele sale şi iubit pretutindeniîn România, a fost, până în perioadele începutului de secol XX, un dansterapeutic. Meritele lui au fost ilustrate în „Descriptio Moldavie” de cătredomnitorul Dimitrie Cantemir. Muzica sincopată a acompaniamentului, efectele „magice”ale plantelor sfinte, folosite ca şi forţă psihomorală şi fizică a dansatorilorrespectivi ai Căluşului, au contribuit la efectele pozitive atribuite vindecăriisau ameliorării unor stări patologice, neurologice sau astenizante, la fetetinere, la copii şi chiar la bătrâni.

Oamenii suntcuprinşi de o forţă tainică

Căluşul este un obicei păgân ce datează de milenii în teritoriile locuite deromâni. Tainele lui, caracterul războinic al dansului, abundenţa actelorvirile, legarea şi îngroparea la tumuli funerari, precum şi executarea jocului,numai la lumina soarelui, plasează acest obicei în complexul culturalindo-european. Căluşul milenar supravieţuieşte şi astăzi, chiar dacă, uneori,este invadat de kitsch. Comunele unde această tradiţie se păstrează aproapenealterată de mii de ani sunt: Osica, Vâlcele, Izvoarele, Radomireşti, Drăgăneşti,Dobrun, Optaşi, Curţişoara şi Greci, din judeţul Olt. Dincolo de orice rău, în cele două săptămâni, cât se joacăacest Căluş magic, oamenii se simt, inexplicabil, cuprinşi de o tainică forţă.Comportamentul moral al căluşarilor, deprins sub jurământ, a întărit încredereaţărănimii şi stima cu care erau aşteptaţi în perioada solstiţiului de vară, înjur de 20 iunie. Data corespundea cu momentul biologic în care corpul arenevoie de refacere, la sfârşitul primăverii.

Mutul, celmai important personaj

În Epoca Bronzului şi în EpocaFierului, când comunităţile ce trăiau pe aceste meleaguri se ocupau, înprincipal, cu creşterea animalelor, era venerată o divinitate cabalină. Dansul căluşarilor,atestat în nordul şi sudul Dunării numai la români, aromâni şi meglenoromâni,are la origini un străvechi dans solar, războinic. La vechii indieni se obişnuiasacrificarea unui cal. El era ales şi supus unor ritualuri de purificare, dupăcare trăia timp de un an, supravegheat de 400 de oameni. La sfârşitul acesteiperioade, calul era sufocat, iar regelui renăscut cu această ocazie i se făceao baie purificatoare. Căluşul cuprinde trei secvenţe ceremoniale: „Legatul”, „Jocul”şi „Spargerea Căluşului”. Obiceiul se practică în sâmbăta Rusaliilor sau îndimineaţa duminicii de Rusalii (a opta după Paşti). „Legatul” reprezintă naştereasimbolică a Căluşului. În acea zi, înainte de răsăritul soarelui, membrii ceteide căluşari, curaţi sufleteşte şi trupeşte, îmbrăcaţi obişnuit sau purtând peei hainele specifice şi având asupra lor recuzita rituală, merg împreună cu lăutariila o movilă, care este, de regulă, un tumul funerar, la o apă, într-un locascuns dintr-o pădure sau din câmpie. Cel mai important personaj este Mutul,care aduce cu el falusul unui cal - obiect cioplit în lemn, masca zoomorfă,haine peticite şi o armă primitivă, băţ sau paloş tot de lemn. Mutul reprezintăzeul protector al cailor. Bărbatul care joacă acest rol nu este ales, ci seimpune prin calităţile sale excepţionale: joacă în mâini, execută tot felul degiumbuşlucuri şi acrobaţii. El este temut şi respectat. În timpul dansuluipoate să facă tot ceea ce doreşte. Singurul lucru interzis este vorbitul. Învremurile de demult, cei ce încălcau această lege erau pedepsiţi cu moartea. Vătafuladuce costumul de căluşar, băţul, căpăţâni de usturoi, fire de pelin, piele deiepure, un lemn răsucit sau cioplit într-o formă stranie, aţă de cusut pielea şide măsurat căluşarii. Vătaful este conducătorul cetei de căluşari şi joacă toatăviaţa lui acest rol. El trebuie să cunoască toate comenzile şi dansurile căluşarilor,să dea dovadă de forţă, vitalitate, virtuozitate şi mai ales de moralitate. Vătafulexecută cu sfinţenie actele ritualurilor, doboară căluşarii şi vindecăbolnavii. Stegarul aduce hainele şi băţul, o prăjină de 4-5 m, o năframă albă,panglici şi aţă roşie pentru steag.

„Jur că voi sluji Căluşul în credinţă, cinste, supunere şi-n frica luiDumnezeu!”

Membrii cetei se dezbracă înlinişte şi se spală sau se stropesc cu apă. Apoi mănâncă usturoi şi pelindevenind imuni faţă de Iele (divinităţile feminine care dansează noaptea lalumina Lunii). După ce se îmbracă în hainele de căluşari, dansatorii strigă încor salutul: „Hălăi şa!” şi încep să facă tot felul de gesturi, supravegheaţiatent de Vătaf. Urmează confecţionarea efigiei divinităţii: ciocul Căluşului,care este purtat de Mut sau de Vătaf. Ciocul este cioplit în formă de cap şi gâtde cal, îmbrăcat în piele de iepure, sub care se pun plante de leac. În timpuljocului este înfipt în pământ, în faţa căluşarilor. Steagul se confecţioneazădintr-o prăjină, în vârful căreia se leagă: o năframă albă ori roşie, câte o căpăţânăde usturoi, un fir de pelin şi un spic de grâu, pentru fiecare membru al cetei.El se înfige pe parcursul ritualului într-un cerc trasat de Mut. Pentru a-şiconsfinţi solidaritatea şi unitatea mistică se face însemnarea înălţimiituturor membrilor cetei pe prăjina steagului. Acesta se ridică, mai apoi, înpoziţie verticală şi căluşarii aleargă pe sub el. Este momentul în care membriicetei trec din lumea profanului în lumea sacrului. Ei sunt atinşi cu falusulMutului. Tinerii ce se iniţiază în acest dans trebuie să sară peste steag, beţesau peste ceilalţi căluşari şi să execute toate dansurile ce urmează a fijucate. Un important rol în „şcolire” îl are nechezatul, ritual care trebuie săfie cât mai sinistru posibil. În faţa Mutului, cel ce reprezintă divinitateacabalină, se depune jurământul care sună cam aşa: „Jur cu Zău, pe sufletelemoşilor mei, pe caii şi vitele mele, să respect Căluşul şi legea lui până ladezlegarea Steagului! Jur că voi sluji Căluşul în credinţă, cinste, supunere şi-nfrica lui Dumnezeu!...”.

Pe durata constituirii cetei, căluşarii dorm şi mănâncă împreună pentru anu fi loviţi de Iele

Momentul funerar al divinităţii cabaline este „Spartul Căluşului”, care sedesfăşoară la apusul Soarelui, pe locul unde s-a făcut „Legatul”. Unul dintre căluşarieste doborât, steagul este culcat la pământ şi se sare, pentru ultima oară,peste cal. Apoi, Vătaful desface în linişte steagul şi rupe prăjina în atâteabucăţi câţi căluşari sunt. Bucăţile sunt aruncate în apă sau îngropate împreunăcu masca şi paloşul Mutului. Ciocul se înhumează. Locul este ales de Vătaf,acolo unde nu se sapă, nu se ară şi nu se trece cu carul. Toţi cei prezenţi începsă jelească. Se împarte apoi usturoiul, care fusese legat de steag, iarceremonialul se încheie cu fuga rituală. După ce trece un an, Ciocul sedeshumează şi, dacă pielea ce acoperă Ciocul este putrezită, se pune alta nouă,iar la trei ani se confecţionează un alt Cioc. Cei aleşi de Vătaf pentru acestCăluş sunt excelenţi dansatori. Numele lor de botez sunt înlocuite, la aceastăocazie, cu nume de cal, cum ar fi: Călucean, Căluţ, Călişor etc. Niciodată un căluşarnu trebuie să se deplaseze singur în sat sau în afara satului. Pe durataconstituirii cetei, căluşarii dorm şi mănâncă împreună pentru a nu fi loviţi deIele. În acest mod se împiedică pericolul impurificării sacrului, prinatingerea de femei.

Femeile sterpe atinse cu falusul Mutului devin fertile

Bătătura gospodarilor care îi primeşte va fi protejată de rele. Vitele carevor mânca drobul de sare, în jurul căruia s-a dansat, vor fi sănătoase şifertile. Copiii luaţi în braţe de căluşari în dans vor creşte sănătoşi. Bătrâniibolnavi, peste care s-a sărit în joc, se vor însănătoşi. Sminteala celor „legaţi”de Iele se va sfârşi. Influenţa malefică a zânelor rele va fi alungată (scena răzoiuluiprin care Rusaliile sunt alungate cu sabia). Alungarea bolilor se face prin împărţireaplantelor de leac (usturoi, pelin, grâu) pe care căluşarii le poartă la brâu.Mutul le ţine în traistă, iar altele sunt legate de vârful steagului. Se spune căatingerea femeilor sterpe cu falusul de lemn al Mutului le va face fertile, iarrăpirea unei fete, de către căluşari, la sfârşitul dansului, va aduce măritişulacesteia în anul următor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-02-25



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image