2018-12-18 19:19


Ce soluții de apărare a teritoriului avem. Dilema geopolitică a României

 |  14:40
Ce soluții de apărare a teritoriului avem. Dilema geopolitică a României

De-a lungul timpului s-a tot zis că România se află într-o poziție avantajoasă din punct de vedere geografic. Acesta este un punct de vedere corect dar incomplet, întrucât ține cont doar de perspectiva ofensivă, nu și de cea defensivă. Or, România s-a aflat dea lungul existenței sale mai mult în situația de a se apăra. În principal din cauza existenței în jur a unor forțe mult mai puternice. Excepțiile le reprezintă Războiul de Independență (purtat împreună cu Imperiul Rus), Al Doilea Război Balcanic (purtat împreună cu alte cinci forțe), al Doilea Război Mondial (purtat împreuna cu Germania nazistă și ulterior cu Uniunea Sovietică). Deci chiar și în situațiile în care forțele române s-au aflat în ofensivă, ele s-au aflat în prezența unei alte forțe majore.

Bineînțeles, România are multe vulnerabilități, de la cele de natură informativă, până la cele ce țin de infrastructură. Majoritatea însă pot fi rezolvate, cu condiția ca suficiente resurse să fie dedicate acestui scop. O singură vulnerabilitate nu poate fi însă rezolvată, indiferent câte resurse îi sunt dedicate. Cel mult ea poate fi ameliorată, anume vulnerabilitatea geografică. Este, de altfel, și factorul care a împiedicat-o (și va continua să o împiedice) să-și asigure securitatea de una singură. Vulnerabilitatea geografică se traduce în patru moduri:

1.      Nu are suficient teritoriu

Experiența Federației Ruse a arătat că un teritoriu vast poate împiedica un invadator să aibă câștig de cauză. De fapt, în experiența rusească, extinderea teritoriului cu scopul creării de zone tampon se află în mijlocul strategiei ei geopolitice.

Aplicând același raționament României, se poate concluziona că insuficiența teritoriului este o slăbiciune care duce la lipsa posibilității asigurării unei apărări în profunzime. Acest factor este o problemă majoră mai ales când este combinat cu o altă slăbiciune, cea a configurației geografice dezavantajoase. Din acest motiv este necesară existența unei zone tampon, așa cum ar putea fi Republica Moldova de exemplu.

2.      Nu are o configurație geografică avantajoasă

Practic singurele obstacole naturale majore ale României sunt râul Prut, Munții Carpați si Dunărea. Și Marea Neagră ar putea constitui un obstacol geografic major, însă doar în situația în care România ar avea o flotă puternică. Fără o flotă puternică Marea Neagră poate constitui chiar un dezavantaj întrucât poate favoriza atacurile de pe mare, desante sau nu.

Atât Muntenia, cât și Moldova dețin un teren preponderent plat, favorabil unui potențial atacator. Singura regiune care se bucură de o situație ceva mai avantajoasă este Transilvania și asta datorită configurației sale geografice muntoase și deluroase. Dar chiar și această regiune poate fi greu de apărat datorită separării ei de restul teritoriului de către lanțul Munților Carpați. Astfel, configurația geografică a teritoriului României nu doar că avantajează un potențial atacator, dar chiar îngreunează apărarea.

3.      Nu are suficiente resurse

Principala resursă care lipsește este cea financiară. Inabilitatea statului român de a asigura suficiente fonduri pentru Armată a fost o regulă, una care de fiecare dată a rezultat într-o slabă dotare militară. Acest lucru a fost valabil începând cu primul război major în care armata română a fost implicată (adică Războiul de Independență) și până în zilele noastre. Dar nici în privința resurselor naturale lucrurile nu stau mult mai bine. Astfel, cu excepția resurselor energetice și a celor feroase (aurul), România a fost mai mereu caracterizată de o lipsa cronică de resurse naturale importante. În plus, resursele energetice se află într-un declin abrupt, iar cele feroase sunt aproape epuizate.

4.      Nu are o poziționare foarte avantajoasă pentru o apărare corespunzătoare

Ce soluții de apărare a teritoriului avem. Dilema geopolitică a României
zoom
Poziționarea sa geografică face ca România să nu fie un stat suficient de estic pentru a fi inclus clar în orbita niciunuia dintre actorii regionali. Astfel, de lungul timpului, din Vest au venit influențe din partea Germaniei, a austro-ungarilor, într-un mod mai limitat a Franței și Marii Britanii și, în cele din urmă a Statelor Unite. Din est a venit influența Rusiei, iar din sud a Imperiului Otoman. În diferite stadii ale evoluției sale istorice, aceste influențe au evoluat înspre a fi reale amenințări, mai ales din partea Federației Ruse. Aceasta este și cea care încă mai persistă. Cu aceste forțe externe acționând simultan și cu condițiile geografice actuale se explică și de ce România s-a format relativ târziu ca stat, mai ales ca stat unitar, care să înglobeze și Ardealul. Până de curând un singur alt stat european s-a mai aflat sub influența unor influențe externe similare, anume Polonia. Din 2008 încoace însă, României și Poloniei i-am mai putut adăuga Ucraina și Republica Moldova.

Datorită acestor condiții România a fost mereu forțată să caute un garant al securității ei. Și, foarte probabil, această nevoie nu va dispărea niciodată. Tocmai din cauza vulnerabilităților de natură geografică, la care se mai adaugă cele de natură economică și ale dotării necorespunzătoare. Înainte de primul Război Mondial, acest rol a fost îndeplinit de Franța, în perioada interbelică de Imperiul Britanic și Franța, în al doilea Război Mondial de Germania, în timpul Războiului Rece de URSS, iar în zilele noastre de Statele Unite și de Uniunea Europeana. Vorbim de o situație geopolitică semnificativ schimbată, dar care totuși nu elimină complet amenințările externe. Foarte probabil că ele nu vor fi eliminate complet niciodată. Dar au fost totuși limitate ca risc.

De ce sunt relevante toate aceste aspecte?

Tendința generală este ca, datorită apartenenței la structurile NATO, opinia să fie că România va beneficia de ajutor din partea forțelor Alianței, cu precădere a celor americane. Iar aceasta este, într-adevăr, o presupunere corectă. Cu toate acestea, România se află la granița de est a NATO, iar timpul de mobilizare al forțelor Alianței nu poate fi instantaneu. Din acest motiv, România are nevoie să-și dezvolte capabilitățile proprii necesare asigurării unei apărări care să blocheze (sau măcar să întârzie) un potențial inamic suficient de mult până la sosirea forțelor Alianței. Apărarea României nu poate fi pusă doar în grija forțelor NATO. Așa se și explică cererea NATO ca România să crească bugetul armatei până la 2% din PIB.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-10

TAGURI: romania, aparare, geopolitic
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


CROCODILUL FLAMAND
10 Noi 2015

"ROMANIA NU ARE SUFICIENTE RESURSE">>>>>>PENTRU CA SUNT PREA MULTI HOTI CARE LE FURA>>>IN REST NO COMMENT
Random image



Ultimele stiri






loading...