2018-02-23 04:37


Celulele stem neonatale, „campioanele” medicinei regenerative

 |  14:58
Celulele stem neonatale, „campioanele” medicinei regenerative
Valentina Grigore

Anul 2013 este un an de referinţă pentru domeniul celulelor stem din România, datorită eliberării, în premieră, a unei grefe de sânge placentar pentru a fi utilizată în cazul unui copilaş de 3 ani, bolnav de paralizie cerebrală. Transplantul a avut loc la DukeUniversityHospital, o clinică de top din Statele Unite ale Americii, cu o experienţă bogată în tratarea cazurilor de paralizie cerebrală. Alex a beneficiat de transplant cu propriile celule stem recoltate la naştere. Transplantul de celule stem reprezintă un domeniu în plină dezvoltare în întreaga lume. Recent, la nivel mondial, a fost realizat transplantul de celule stem cu numărul un milion. Dr. Tudor Panu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor de Celule Stem (ARBACS), ne-a explicat ce sunt celulele stem, cum pot fi prelevate şi care este aplicabilitatea lor în diverse boli.

Ce este medicina regenerativă?

Medicina regenerativă se defineşte ca procesul de formare a ţesuturilor vii, funcţionale, de înlocuire sau regenerare a ţesuturilor, de restabilire a funcţionalităţii organelor afectate, ca urmare a bolilor, leziunilor, traumatismelor, înaintării în vârstă sau a defectelor congenitale. US Department of Health and Human Services consideră medicina regenerativă a fi avangarda medicinei secolului XXI.

Care sunt ultimele descoperiri în domeniu?

Domeniul medicinei regenerative este extrem de dinamic. Cunoaşterea tot mai aprofundată a celulelor stem, a proprietăţilor remarcabile ale acestora, în paralel cu dezvoltarea tehnologică în domeniul ingineriei tisulare, a noilor dispozitive medicale şi biomaterialelor, deschide noi orizonturi de aplicabilitate terapeutică. Obţinerea în condiţii de laborator a unor organe transplantabile a devenit o realitate, primele cazuri de pacienţi transplantaţi cu organe obţinute prin cultivarea celulelor stem pe structuri artificiale sau provenite de la donator fiind deja publicate. Recent, un grup de cercetători din Japonia a obţinut, pentru prima dată, un ficat funcţional, folosind trei categorii de celule stem: iPSCs (celulele stem pluripotente induse), celule stem din sângele placentar şi celule stem ezenchimale.

Celulele stem neonatale (sânge placentar şi ţesutul de cordon ombilical) reprezintă una dintre cele mai promiţătoare surse de celule stem utilizabile în domeniul medicinei regenerative. Noile perspective de aplicabilitate terapeutică sunt evaluate pentru afecţiuni neurologice, boli autoimune, boli inflamatorii cronice, boli cardiovasculare etc.

Conform US National Institutes of Health, utilizarea grefei proprii de sânge placentar este evaluată în cadrul a 16 trialuri clinice pentru afecţiuni neurologice dobândite (ex. paralizie cerebrală, accident vascular ischemic, traumatisme cerebrale, autism), afecţiuni cardiace congenitale, boli metabolice, iar celulele stem mezenchimale din cordon ombilical, în peste 50 de trialuri clinice, pentru boli degenerative, autoimune, inflamatorii cronice, hepatice, cardiace etc.

Cum ar putea ajunge şi la noi în ţară aceste ultime descoperiri pentru a-i ajuta pe românii bolnavi?

Pentru ca acestea să fie disponibile şi pacienţilor din ţara noastră, consider că ar fi necesare creşterea gradului de implicare şi promovare a cercetării preclinice şi clinice a medicilor din România, precum şi investirea şi/sau accesarea surselor de finanţare pentru promovarea cercetării în domeniul medicinei regenerative.

Cum se prelevează celulele stem?

Recoltarea de celule stem este o procedură extrem de simplă, care se efectuează o singură dată – la naşterea copilului. Procedura durează între 30 de secunde şi maximum trei minute, fără sa implice durere sau riscuri pentru mamă sau nou-născut. După tăierea cordonului ombilical, acesta este dezinfectat riguros, urmând apoi ca vena ombilicală să fie puncţionată şi să se recolteze sângele rămas în cordon şi în placentă.

Ce boli se pot trata cu celulele prelevate?

Transplantul de celule stem, la fel ca şi celelalte terapii medicamentoase, chirurgicale sau biologice, disponibile în prezent, are domenii de aplicabilitate terapeutică bine stabilite: domeniul hematologiei, al oncologiei şi cel al unor boli genetice, grefa de celule stem nefiind un panaceu.

Lista standard a bolilor cu posibilă indicaţie de efectuare a unui transplant de celule stem hematoformatoare, cuprinde peste 80 de afecţiuni grave, din categoria „cancerelor de sânge”, a sindroamelor de insuficienţă a măduvei osoase, boli ereditare ale hematiilor, deficite imune înnăscute, boli metabolice ereditare, sau unele forme de tumori maligne. La acestea se adaugă noile perspective de utilizare terapeutică, din domeniul medicinei regenerative.

De curând aţi lansat Codul de etică profesională în domeniul celulelor stem. De ce şi la ce vă obligă acesta, concret?

În anul 2012 a luat fiinţă şi ARBACS (Asociaţia Română a Băncilor Acreditate de Celule Stem) o asociaţie non-guvernamentală, non-profit, independentă şi apolitică, care a fost înfiinţată la iniţiativa a trei companii de profil: Biogenis, Cord Blood Center Medical şi Stem SURE. Aceste trei companii reprezintă liderii unei pieţe autohtone evaluate la aproximativ 10 milioane de euro. Scopul ARBACS este de a facilita accesul cât mai multor viitori părinţi din România la informare corectă şi continuă asupra celulelor stem, dar şi a se diferenţia prin transparenţă şi etică de acţiunile celorlate 12 companii de profil existente în acest moment în România.

În luna iunie a acestui an, am lansat Codul ARBACS de etică profesională în domeniul celulelor stem, document ce stă la baza desfăşurării activităţii băncilor membre ale organizaţiei, care are scopul de a le oferi încredere sporită clienţilor. Codul ARBACS reglementează promovarea şi furnizarea serviciilor de transport, procesare şi stocare de celule stem către profesioniştii din domeniul sanitar, publicul larg, viitorii părinţi şi familiile acestora.

S-au efectuat până acum astfel de transplanturi la noi în România? Dar cu celule prelevate în România?

Transplanturile cu celule stem din sânge placentar sunt mai puţin numeroase, având în vedere că procedura medicală continuă să fie una relativ nouă. Prima bancă de celule stem a fost înfiinţată în 2006, cea mai „veche” probă din România „împlinind” anul acesta 7 ani. Acest lucru nu înseamnă că, până acum, nu s-au făcut transplanturi cu celule stem din măduva hematogenă sau din sângele periferic. În România există trei centre foarte importante, cu experienţă considerabilă în domeniu: Timişoara, Bucureşti şi Târgu-Mureş. La Timişoara există un centru medical acreditat European Bone Marrow Transplant, cu o experienţă vastă în domeniu, aici având loc, în anul 2001, primul transplant medular de celule stem hematopoietice autolog din ţara noastră.

 

Cât costă prelevarea şi stocarea?

Vorbim despre o procedură medicală tarifată în funcţie de complexitatea pachetului pentru care viitoarea mamă optează. În România, preţul acestor servicii variază între 700 şi 1.100 de euro, în funcţie de conţinutul pachetului de recoltare.

 

Sub 7% din părinţi apelează la procedură

 

Ponderea părinţilor care apelează, în România, la recoltarea, procesarea şi stocarea celulelor stem din sângele placentar este încă destul de mică. Din păcate, vorbim de sub 5% din totalul celor care aduc, anual, pe lume un copil în România.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-22

TAGURI: medicina, regenerativa, celule, stem, transplant, ARBACS, placenta, nastere, boala, parinti, Tudor, Panu





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova