2017-11-25 07:46


Conferinţa de la Paris: liderii lumii confirmă legătura dintre terorism și schimbările climatice

 |  21:01
Conferinţa de la Paris: liderii lumii confirmă legătura dintre terorism și schimbările climatice

Cea de-a XXI-a Conferință de Părților la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP 21) s-a deschis în prezența a 150 de șefi de stat și de guvern, la Paris, şi se va încheia pe 11 decembrie. La eveniment se așteaptă să se ajungă la un acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Unul dintre subiectele de pe agenda conferinței, discutat cât se poate de serios de liderii planatei, a fost legătura dintre creșterea temperaturii medii globale și creșterea amenințării teroriste. Prim-ministrul belgian, Charles Michel, a numit schimbările climatice ca fiind „cauza tensiunilor, inegalităților, crizelor și conflictelor”. Prințul Charles al Marii Britanii a declarat săptămâna trecută că unul dintre "motivele majore pentru ororile din Siria", l-au constituit schimbările climatice. El nu a mai făcut însă nicio mențiune a acestor idei la evenimentul de la Paris. La rândul său, secretarul de stat al SUA, John Kerry, a făcut, de curând, o conexiune între cele două fenomene: „Prin alimentarea evenimentelor meteorologice extreme, subminând disponibilitatea noastră militară, agravând conflictele din întreaga lume - schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru securitatea Statelor Unite și, într-adevăr, la adresa securităţii şi stabilităţii țărilor de pretutindeni”, a declarat Kerry într-un discurs în Virginia, pe 10 noiembrie. Cel mai explicit a fost, la Paris, premierul Enele Sopoaga, al insulei Tuvalu din Pacific, care a spus că „schimbările climatice, credem cu tărie, sunt cauza radicalismului și a terorismului (...) Situația grea a refugiaților pe care o vedem azi ... și creșterea terorismului și a radicalismului reprezintă o mică măsură cu care lumea, omenirea, se va confrunta dacă nu combatem schimbările climatice”, a declarat oficialul.

Şi România a fost reprezentată aici la nivel înalt, de președintele Klaus Iohannis și de ministrul Mediului Cristiana Pașca Palmer.

Miza principală a conferinţei o reprezintă adoptarea unui nou acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice, care să fie obligatoriu din punct de vedere juridic şi aplicabil tuturor statelor începând cu 1 ianuarie 2021. Noul acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice ar urma să încorporeze un set de reguli ambiţioase şi obligatorii privind reduceri cuantificabile a emisiilor de gaze cu efect de seră şi să fie în linie cu ultimele descoperiri ştiinţifice şi tehnologice.

Uniunea Europeană, statele membre printre care și România, și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% pînă în 2030, comparativ cu anul 1990.

Atentatele recente din Franţa, în care au fost ucise cel puţin 130 de persoane şi alte 350 rănite, într-o serie de atentate comise la 13 noiembrie în mai multe zone din Paris, au generat nu doar panică în rândul populaţiei, ci şi măsuri de securitate mai stricte şi mai ample. Şi nu doar în Franţa, ci şi în alte state vecine sau vizate de posibile ameninţări teroriste, precum UK, SUA, Italia sau Belgia. În ultimele săptămâni acestea au constituit principalul subiect de îngrijorare. Temerile au fost însă accentuate şi de cel mai mare eveniment al anului, dedicat problemelor de mediu, încălzirii globale şi poluării, care a strâns laolaltă foarte mulţi şefi de stat, participanţi, ceea ce ar fi putut constitui "un alt punct de atracţie" pentru terorişti. De altfel, problema de mediu în sine constituie un subiect cel puţin la fel de temut ca şi terorismul.

Guvernele lumii și oamenii de afaceri din domeniul tehnologiilor energetice curate au stabilit cu această ocazie că vor aloca zeci de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare, pentru a combate încălzirea globală. La Paris, se dorește să se ajungă la un acord prin care statele lumii să-și ia angajamente ferme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât temperatura medie globală să nu crească cu mai mult de 2 grade Celsius, până în 2100, comparativ cu perioada preindustrială. Pentru ca această țintă să fie atinsă, este nevoie de decizii economice extrem de costisitoare.

Obama: popoare disperate caută sanctuarul unei națiuni care nu e a lor

Pentru liderii mondiali care participă la summit-ul de la Paris privind schimbările climatice la doar săptămâni de la atentatul din capitala franceză, abordările privind încălzirea globală și terorismul au fost inevitabile. În discursurile de deschidere de la cel mai bine păzit eveniment din Paris, majoritatea şefilor de stat prezenţi şi premieri au oferit condoleanțe gazdelor, însă au abordat în termeni duri discuțiile referitoare la schimbările climatice.

Mulți au declarat că decizia de a organiza summit-ul atât de repede după atacurile teroriste a fost ea însăși o mustrare la adresa extremiștilor care încearcă să semene teamă și să perturbe viaţa normală. Președintele francez Francois Hollande a declarat că cele două aspecte sunt inseparabile, sunt "două provocări globale mari" care trebuie abordate pentru siguranţa generațiilor următoare.

La rândul său, cel mai puternic om al lumii, prezent şi el la summit, președintele SUA, Barack Obama, a mers chiar mai departe, făcând legătură între amenințarea valurilor de căldură, inundații și secetă cu instabilitatea politică şi potențialul pentru schimbări climatice și refugiați. El a avertizat privind posibile viitoare "perturbări politice care declanșează noi conflicte, lăsând şi mai multe popoare disperate care caută sanctuarul unei națiuni care nu este a lor".

Președintele american Barack Obama a adresat un apel liderilor lumii să fie la înălțimea mizelor pe care le impune încălzirea fără precedent a planetei. Liderul celui de-al doilea cel mai poluant stat al planetei, după China, a respins ferm argumentul potrivit căruia lupta împotriva schimbărilor climatice ar fi o nouă veste proastă pentru economie. ”Am dovedit că nu există niciun conflict între creșterea economică puternică și protecția mediului. Am separat argumentele vechi de lipsa acțiunii (…). Acest lucru ar trebui să ne dea speranță”, a mai spus Barack Obama.

China se oferă să contribuie cu 3 miliarde de dolari anual la bugetul de ecologizare a planetei

Statele bogate trebuie să ofere un instrument financiar, care să crească constant dincolo de 2020, statelor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta în lupta împotriva încălzirii climatice, a declarat președintele chinez Xi Jinping.

Diferențele financiare constituie unul dintre punctele dure ale negocierilor între cele 195 de state implicate în obținerea unui acord mondial la conferința de pace de la Paris, statele din emisfera sudică cerând garanții financiare solide din partea statelor din Nord, care vor ca și statele emergente să contribuie deopotrivă.

Președintele chinez a amintit că țara sa este pregătită, ca independent de cadrul ONU, să furnizeze un ajutor anual de 3 miliarde de dolari pentru proiecte de cooperare privind clima.

Prințul Charles: unul dintre motivele majore pentru ororile din Siria l-au constituit schimbările climatice

Prim-ministrul Charles Michel, al Belgiei, o altă națiune în alertă maximă (unde, după atacurile din 13 noiembrie, în Paris, au existat atacuri în care au fost implicaţi cel puțin doi atentatori sinucigași în Bruxelles), a numit schimbările climatice ca fiind "cauza tensiunilor, inegalităților, crizelor și conflictelor".

Cu toate acestea, cea mai directă legătură a fost făcută de premierul Enele Sopoaga, al insulei Tuvalu din Pacific, care a spus că "efectelor schimbărilor climatice, credem cu tărie, că sunt totodată cauza radicalismului și a terorismului".

"Situația grea a refugiaților pe care o vedem azi ... și creșterea terorismului și a radicalismului reprezintă o mică măsură cu care lumea, omenirea, se va confrunta dacă nu combatem schimbările climatice", a spus el.

O conexiune între încălzirea planetei și instabilitatea legată de emigranți a fost amintită în ultimii ani, ca o justificare suplimentară pentru tăierea emisiilor de carbon, și a atras şi mai mult atenția în ultimele săptămâni, în urma comentariilor secretarului de stat al SUA, John Kerry, și a candidatului democrat la preşedinţie, Bernie Sanders.

"Prin alimentarea evenimentelor meteorologice extreme, subminând disponibilitatea noastră militară, agravând conflictele din întreaga lume - schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru securitatea Statelor Unite și, într-adevăr, la adresa  securităţii şi stabilităţii țărilor de pretutindeni", a declarat Kerry într-un discurs în Virginia, pe 10 noiembrie.

Iar Prințul Charles al Marii Britanii a declarat săptămâna trecută că unul dintre "motivele majore pentru ororile din Siria", l-au constituit schimbările climatice. El nu a mai făcut însă nicio mențiune a acestor idei la evenimentul de la Paris.

De asemenea, în 2013, un grup de oameni de ştiinţă ai ONU au declarat că schimbările climatice ar putea "crește în mod indirect riscul de conflicte violente prin amplificarea catalizatorilor acestor conflicte, cum ar fi sărăcia și șocurile economice".

Un document apărut în revista Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA, în martie, arăta că există dovezi că schimbările climatice provocate de om au contribuit la o secetă între 2007-2010 în Siria, care a fost un factor care a şi contribuit la războiul civil.

Dupa ce a declarat că atât Israelul, cât și Franța au fost victime ale terorismului, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a precizat că "dacă președintele (palestinian Mahmoud) Abbas se angajează să facă pace trebuie să oprească incitarea poporului său împotriva Israelului".

"Astăzi trebuie să ne concentrăm asupra securității, nu doar a națiunilor lumii, dar a lumii în sine", a spus Benjamin Netanyahu.

Merkel: Trebuie să ne ținem promisiunea față de statele sărace

Cancelarul federal german Angela Merkel a susținut că statele bogate trebuie să își țină promisiunea și să verse în fiecare an statelor sărace peste 100 de miliarde de dolari până în 2020 pentru a le ajuta să facă față schimbărilor climatice (n.r. – decizie luată la COP15, la Copenhaga, în 2009). ”Prejudiciile din trecut provocate de schimbările climatice reprezintă o responsabilitate care ne revine”, a mai spus Angela Merkel, informează Agerpres. ”Trebuie să ne gândim aici și asupra instrumentelor care ne permit să obținem obiectivul celor 2 grade în zece ani”, a spus cancelarul, adăugând că este nevoie de mecanisme de monitorizare care să fie obligatorii din punct de vedere juridic și de asemenea să existe o revizuire a acestora la fiecare cinci ani. „Un mecanism clar de măsurare a acestor obiective și care să ne facă mai credibili este esențial”, a declarat Angela Merkel.

Toate aceste mesaje ale celor mai importanți șefi de stat și de guvern prezentate la deschiderea COP21 au o mare relevanță în evoluția negocierilor ce vor urma.

Ce spune Convenția-cadru

Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice a fost adoptată la New York la 9 mai 1992 și a intrat în vigoare la 21 martie 1994. Convenţia-cadru a reprezentat o contribuţie importantă la stabilirea unor principii-cheie în lupta mondială împotriva schimbărilor climatice. Aceasta defineşte, în special, principiul „responsabilităţilor comune, dar diferenţiate”. De asemenea, convenţia-cadru a contribuit la o mai mare sensibilizare a publicului mondial cu privire la aspectele legate de schimbările climatice. Totuşi, convenţia nu conţine angajamente în cifre şi detaliate pentru fiecare ţară în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Statele-parte la convenţie au decis astfel, cu ocazia primei conferinţe a părţilor care a avut loc la Berlin în martie 1995, să negocieze un protocol conţinând măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada după 2000, în ţările industrializate. După îndelungate lucrări, la 11 decembrie 1997, a fost adoptat, la Kyoto, Protocolul de la Kyoto. Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile cu 8%; România, chiar dacă nu era membră a UE la acea vreme, a decis să aplice același procent.

Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, după ratificarea sa de către Rusia. Mai multe ţări industrializate au refuzat să ratifice Protocolul, printre acestea şi Statele Unite ale Americii şi Australia. Statele cu ecomonii în curs de dezvoltare, precum China, India și Brazilia, nu au avut ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar care, în prezent, reprezintă unele dintre cele mai poluante state. China a ajuns să ”furnizeze” cele mai multe emisii poluante.

Poziția României la COP21

”România susține, ca obiectiv principal la această conferință, atingerea ţintei de 2 grade Celsius. Considerăm că un rezultat favorabil al COP21 trebuie să includă adoptarea unui nou acord internaţional în domeniul schimbărilor climatice. Este de preferat ca acesta să se regăsească sub forma unui Protocol la UNFCCC, cu valoare legală obligatorie”, a declarat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, după participarea la cea de-a XXI-a Conferinţă a Părţilor (COP 21) la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Ministrul Cristiana Pașca Palmer a făcut parte din delegația României condusă de președintele Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis și-a ținut discursul la COP 21, subliniind ”importanţa ca Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice să aibă caracter juridic obligatoriu, să asigure participarea tuturor Părţilor la Convenţia-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi să includă angajamente de reducere a emisiilor din partea tuturor părţilor implicate”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Potrivit președintelui, ”acest acord ar trebui să permită tuturor statelor participante să contribuie adecvat la efortul colectiv de menţinere a creşterii temperaturii medii globale sub 2 grade Cesius, într-un mod care să reflecte corect responsabilităţile şi capacităţile de care dispun (inclusiv din perspectiva contribuţiilor financiare), creând în acelaşi timp oportunităţi de dezvoltare durabilă pentru toţi”.

De asemenea, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat şi el la COP 21. Guvernul moldovean a stabilit obiective naţionale în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoare cheie precum transportul, agricultura, industria şi managementul deşeurilor. Până în anul 2020 ar urma să fie redus în proporţie de 20% consumul de energie, iar 20% din energia consumată să fie produsă din surse regenerabile.

China, cel mai poluat stat al lumii

Locuitorii metropolei Beijing, capitala Chinei (cunoscut ca fiind cel mai poluat stat al lumii), au fost avertizați de autorități să rămână în locuințe, din cauza unui nor uriaș de poluare (smog) care a cuprins zona. Indicele de poluare a ajuns la nivelul 568, în condițiile în care 100 este considerat periculos pentru cei cu probleme de respirație, transmite CNN, citând Ambasada SUA la Beijing. Poluarea din Beijing este accentuată în această perioadă a anului, din pricina funcționării la capacitate maximă a termocentralelor care furnizează căldură orașului și care ard în principal cărbune.

Este de așteptat ca smogul să fie dispersat zilele următoare, când este așteptat un front de aer rece.

Situația din Beijing survine în condițiile în care liderii lumii discută la Paris pe tema poluării și schimbărilor climatice generate de aceasta. China este cel mai mare producător de gaze cu efect de seră. Chiar în cursul zilei de azi va avea loc o întâlnire, în capitala Franței, între președinții SUA, Barack Obama și Chinei, Xi Jinping.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-12-01

TAGURI: conferinta, paris, lideri, terorism, schimbari climatice



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


UN INTREBATOR NEDUMERIT!
02 Dec 2015

Reuniunea aceasta mondiala,nu cred ca face ceva palpabil benefic pentru clima terei,intrucit se incearca aburirea lumii cu legatura cu terorismul,si migratia popoarelor! Pai aste fenomene ca si poluarea planetei,nu sint facute constient de colosii industriali ai planetei Pamint,cu cei mai mari poluatori China ,America si Rusia!? Si tot ei cauta sa impuna apoi sanctiuni tarilor mici,pentru asa zisa poluare!? Nu zic ca nu or polua si tarile mici cu ceva,dar acum ca mai peste tot li sa desfiintat industriile poluante,metalurgice-siderurgice,energetice,dar le cer plati de taxe de mediu,platite de popoare,cu greu,iara dezradacinarea din tarile furnizoare de emigranti,asi au cauze,poate tot in actiunile marilor puteri in goana dupa averile naturale locurilor!? Hai sa fim seriosi si sa vedem mai realist situatia,sa ajutam aceste popoare incercate si de calduri,si de razboaie artificial create de om,si sa unim lumea,cu bunatate si ajutoare de a le crea conditii umane de viata,la locurile lor de bastina,valorificind si in interesul lor bogatiile naturale locale! Ca sa se iste razmerita intre popoare,in fel si chip,numai cu armata,aruncind vina pe Clima si Divinitate,nu ne aduce foloase nimanui! Ne va pedepsi pe toti pina la urma Divinitatea de inbratisarea unei false probleme a umanitatii,ce o tratam acum,in folosul exclusiv al unor insi aflati efemer la putere undeva in lume uitind ca trebuie sa lasam loc vietii si pentru umanitatea de maine a Terei,careia nu avem dreptul ai lua privilegiul de a exista pe Tera la un moment dat oriunde in pace si libertate! Numai asa putem zice ca promovam cu adevarat drepturile omului in lume! Altfel,ne facem ca mimam democratii,sau vieti dirijate si orinduite in palate oculte ale TEREI! Hai sa lasam viata,omului si regnului vegetal si animal liber a se dezvolta,si convietui dupa legile naturii,si nu dupa legi impuse arbitrare,dorite de unii! Numai asa dovedim ca putem si vrem sa traim cu totii in simbioza cu
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova