2016-12-09 21:33

SPECIAL


Criză de donatori la transplantul de organe

 |  21:00
Criză de donatori la transplantul de organe

La început de an, prof. dr. Ioanel . Sinescu face o analiză a sistemului medical românesc, a beneficiilor aduse de noua lege a sănătăţii şi a situaţiei dramatice pe care o traversează ţara noastră, în ceea ce priveşte transplantul de rinichi, într-un interviu acordat ziarului “Puterea”.

Ce probleme sunt în ceea ce priveşte transplantul de rinichi?

În momentul de faţă, transplantarea e o operaţie obişnuită. Noi avem în centrul Fundeni mai mult de 1.300 de operaţii făcute în ultimii 13 ani. O singură problemă avem, aceea a numărului redus de rinichi disponibili pentru transplant. Mă refer la donatorii în moarte cerebrală, care trebuie diagnosticaţi în această condiţie în secţiile de Terapie Intensivă, anunţat coordonatorul de transplant, apoi efectuate toate investigaţiile care să ateste faptul că donatorul potenţial poate deveni donator real. Cu acceptul familiei, acesta devine un donator de organe.

Câţi donatori există în baza de date?

Baza de date este foarte restrânsă. Din cele 20 de spitale acreditate pentru donatorii în moarte cerebrală, cu indulgenţă cinci astfel de spitale se ocupă cu aşa ceva. Diagnosticul de moarte cerebrală se stabileşte foarte greu, sporadic în unele centre, şi atunci, fără îndoială, dacă raportăm la numărul de locuitori, România nu are decât cel mult doi donatori la milionul de locuitori, pe an. Dacă vom compara această cifră, cu peste 40 de donatori la milionul de locuitori în Spania, Austria şi ţările din vestul Europei, vedem decalajul între numărul foarte mic de organe disponibile pentru transplant în România, faţă de media vest-europeană, care e foarte ridicată. De aici vine faptul că transplantăm mai puţin decât e necesar, şi, în acelaşi timp, se măresc listele de aşteptare ale pacienţilor care au nevoie de un transplant, dar nu o pot face pentru că nu există un organ disponibil.

Ce criterii trebuie să îndeplinească o persoană pentru a deveni donator?

Primul lucru pe care trebuie să îl reţinem la donatorul în viaţă este că donarea se face doar umanitar, generos, în scopul ajutorului oferit receptorului şi sub nici o formă existând vreo co-interesare materială. Dacă se dovedeşte un interes financiar, atât donatorul, cât şi receptorul, împreună cu cei care au mediat asemenea acţiune, sunt pedepsiţi cu închisoarea.

Cum vă explicaţi anunţurile de vânzare a rinichilor?

Sunt nişte intenţii pe care în mod normal redacţiile ziarelor şi ale publicaţiilor respective, ştiind legislaţia, ar trebui să le interzică. Nu se materializează cu vânzări de organe aceste anunţuri, pentru că nu se poate. Dacă cineva vrea să îşi vândă un organ, nu are cui să îl vândă. Pentru că a-l vinde ar însemna să îl doneze cuiva care are nevoie de un organ pentru transplant şi cu care se potriveşte imunologic. Potrivirea imunologică reprezintă un set de analize foarte sofisticate, făcute în laboratoare specializate, care arată că între donatorul potenţial şi receptor există potrivire care să permită transplantul. Or, între dorinţa de a vinde un organ şi de a face rost de bani şi vânzarea propriu-zisă e o distanţă care niciodată nu se finalizează.

Aţi luat în calcul vreodată posibilitatea de a pleca în afara ţării?

Am avut această posibilitate de foarte multe ori, chiar şi în perioada de dinainte de 1989, când, fiind asistent foarte tânăr - devenisem specialist de un an - am fost trimis la o bursă de specialitate în SUA, în afara ţării pentru prima dată, pentru chirurgie sub microscopul operator. Nu am avut tentaţia de a rămâne. Am învăţat ceea ce trebuia să învăţ acolo şi am revenit în ţară. Am mai fost şi în Germania pentru endourologie, altă tentativă de a rămâne. Am avut nenumărate oferte chiar şi din SUA, pe care le-am declinat. Simt româneşte şi sunt aproape de oamenii care au o suferinţă în această parte a lumii. Asta m-a făcut să nu mă duc în alte ţări, chiar dacă condiţiile materiale ar fi fost mai bune şi pentru familie. Am dorit să rămân şi să fac bine aici. Cred că am făcut cât am putut de mult. Am mulţumirea faptului că am dezvoltat la Fundeni cea mai mare clinică de urologie din Europa. Avem o mulţime de pacienţi din ţară. Toţi colegii mei sunt specializaţi în străinătate. Primim bolnavii din toată ţara. Rezidenţi din Europa vin la Fundeni să înveţe urologie.

Cât este de mare salariul unui medic rezident?

Salariul este din păcate mic. El nu se compară cu retribuţia pe care o primeşte un corespondent de-al lui de undeva din ţările din vest. Dar până la un punct, ei acceptă să lucreze în aceste condiţii pentru că obţin o pregătire profesională foarte bună, acumulează experienţă. Odată ce ies specialişti şi pleacă în ţările europene sunt foarte apreciaţi şi îşi găsesc repede locuri foarte bune.

Ce ar trebui făcut să nu mai plece în străinătate personalul medical?

Cred că două lucruri sunt de făcut aici:finanţarea mai bună, mai aproape de normal, a sistemului medical, astfel încât şi la medici retribuţia sub formă de salariu să fie corespunzătoare cu ceea ce primesc omologi de-ai noştri din Europa de Vest. De cealaltă parte, retehnologizarea sistemului medical cu tot ce este modern, aşa încât din punct de vedere profesional medicii din România să nu mai simtă o frustrare continuă că nu pot face anumite investigaţii, că nu pot aplica anumite tehnici de tratament sau chirurgicale pentru care nu au tehnologie destulă şi sunt nevoiţi să facă o medicină la care ne raportam în anii ’90. Ar trebui alocat un procentaj mai mare din PIB sănătăţii şi dirijat în acele centre în care activitatea trebuie să crească.

Noua lege a sănătăţii practic privatizează sistemul sanitar. Cum vedeţi acest lucru?

Îl privatizează în anumite aspecte. Probabil mai mult în ceea ce priveşte contribuţiile oamenilor la sistemul de sănătate şi serviciile pe care le primesc pentru banii în plus pe care îi vor da. Deci este o modalitate prin care, atrăgând mai multe fonduri în sănătate, implicit se cere o creştere a calităţii şi diversităţii actului medical. Eu cred că fiecare om bolnav îşi doreşte un act medical decent, care să îi permită să depăşească în condiţii optime starea de boală şi să redevină sănătos. Aceasta o poate obţine prin competenţa medicilor, printr-un sistem medical bine organizat şi prin resurse financiare care să îi permită un diagnostic corect, complet şi un tratament pe măsură.

Carte de vizită

Prof. dr. Ioanel C. Sinescu

Şeful Clinicii de chirurgie urologică şi transplant renal - Spitalul Clinic Fundeni

Data naşterii: 8 decembrie 1951, Movileni, judeţul Iaşi

Studii: 1970-1975 - Institutul Medico-Militar; 1984 - specializare în transplant renal (chirurgie sub microscop operator) în SUA, la UCLA (Los Angeles, California), Louisville (Kentucky) şi New York; 1989 - specializare în tehnici de abordare modernă a aparatului urinar cu diverse instrumente sofisticate, la Hamburg şi Munchen, RFG (endourologie şi litotritie extracorporală); 1990 - specializare transplant renal, Tel Aviv, Israel; 1991-1992 - specializare chirurgie oncologică, reconstructivă şi transplant renal, Paris, Franţa; 1993-1994 - pregătire în transplant renal, Cleveland şi Louisville, SUA.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639551-01-26

TAGURI: criza, donatori organe, transplant, ioanel sinescu



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

HARRY
28 Noi 2016

Vrei sa vinzi rinichi? Sunteți în căutarea pentru o oportunitate de a vinde rinichi pentru bani din cauza pauză financiară în jos și nu știi ce pentru a face, atunci contactați-ne azi si va vom oferi sumă bună dvs. Rinichi. Numele meu este Doctor kelvin sunt un Nefrolog în rinichi apollo departmen de spital. Clinica noastra este specializata in chirurgie renala si noi, de asemenea, face cu cumpararea si transplantul de rinichi cu o vie donator corespunzător. Suntem localizati in India Turcia, Nigeria, Statele Unite ale Americii,, Malaezia. În cazul în care sunteți interesat de vanzarea sau cumpararea de rinichi, vă rugăm să nu ezitati sa ne contactati prin e-mail. E-mail: ighaluhabalhome@gmail.com sau sa-l whetsapp +2348143840335

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Agenţia Naţională de Transplant: În ultimele zece zile nu s-a mai făcut niciun transplant Agenţia Naţională de Transplant (ANT) a precizat, luni, că în ultimele zece zile nu s-a mai... 28 Noi 2016 | (0)
Organele de cercetare penală, sesizate în privinţa fondurilor alocate la inundațiile din 2005 Corpul de control al premierului a efectuat un control la Ministerul de Interne, în urma căruia a... 24 Noi 2016 | (2)