2018-06-21 00:21


Cum s-a născut „Veșnicia la sat” pentru sculptorul Marian Bălan.Colecțiile din Pecineaga de Constanța care rivalizează cu cele din Muzeul Satului

 |  21:01
Cum s-a născut „Veșnicia la sat” pentru sculptorul Marian Bălan.Colecțiile din Pecineaga de Constanța care rivalizează cu cele din Muzeul Satului
Marius Florian

Puțini sunt cei care știu că în sudul Dobrogei există un adevărat muzeu dedicat țăranului român. Sculptorul popular, Marin Bălan, 65 de ani, fost profesor, s-a mutat din localitatea Cogealac în Pecineaga, unde se mândrește astăzi cu o colecție impresionantă.

Practic, şi-a transformat curtea într-un adevărat muzeu. Peste 100.000 de euro a investit de-a lungul anilor în mai multe obiecte tradiţionale sculptate sau făcute din lut. „Meșterește” de dimineața până seara și adună tot ce-i iese în cale.

„De-asta lumea zice că sunt puțin nebun”, se destăinuie artistul, care ne-a întâmpinat în straie populare.

Steag cu Sfântul Gheorghe, vechi de 200 de ani, găsit la gunoi!

Prima sa mândrie este chiar poarta de la intrare, unde a sculptat figura câte unui țăran din Uniunea Europeană, reprezentând astfel și fiecare stat membru al UE la momentul realizării: 27.

Povestea muzeului din Pecineaga a început în 2009, când primarul Niculae Stan i-a concesionat lui Marin Bălan, pentru 49 de ani, un vechi conac care funcţionase mulţi ani ca un așezământ medico-sanitar, aflat într-o stare avansată de degradare. În doi ani a amenajat un muzeu popular, deschis... permanent! Muzeul e dotat cu lucrări realizate de meşterii din judeţul Constanţa, cât şi de el personal. Locuieşte în vechiul conac pe care l-a recondiționat apelând la o arhitectură tradiţional românească. Se ocupă de arta populară şi de agricultură. Susține că nu există nici un lucru făcut de mâna omului pe care să nu fi încercat să-l realizeze.

„Când eram mic, mă trimitea tata cu vaca la câmp și mi-a dat un briceag. Și eu ciobeam o bucată de lemn cu briceagul ăla. Bucata am tot pierdut-o, am găsit-o, iar am pierdut-o și tot așa, dar am făcut un animal din el. Așa a început să îmi placă”, susține Marin Bălan.

Parterul muzeului conține o colecție impresionantă de realizări artistice țărănești, de la scăunele, la linguri și de la lămpi la obiecte bisericești. Ultimele au o poveste incredibilă.

„Steagul cu Sfântul Gheorghe și Scaunul imperial le-am găsit aruncate la gunoi! Scaunul e din 1905, iar steagul are o vechime de aproximativ 200 de ani”, susține meșterul.

„Dacă la parter sunt instrumentele tipic bărbătești, iată că la etaj avem ustensilele dedicate femeilor. După muncile agricole, femeile lucrau la războiul de țesut”, își continuă Marin Bălan ghidajul.

„Am fost bogat, dar nu am mai vrut. Trăiesc din agricultură”

„Să știți că eu am avut foarte mulți bani! Am avut vapor la Tulcea, vreo șase case și bani în bănci. Dar, am lăsat tot și am investit aici și trăiesc din munca asta. Majoritatea hranei o produc la câmp și în casă. Așa eu nu sufăr de bolile de la oraș, că reumatismul, că colesterolul, că mai știu ce. Și mai am ceva, pe islazul din spate dau drumul la măgari și chipurile să îi prind, dar așa alerg! (râde) Așa îmi mențin silueta! (…) Am fost de 45 de ori în străinătate și am primit oferte. Una serioasă chiar din Italia. Dar, nu, eu vreau aici. Să știți că ce este în acest muzeu este istoria acestui neam. Să știm cum trăiau bunicii noștri și să știți că străinii de-aia vin, nimeni nu vine la tine în casă să îți dea, ci să îți ia!”, ne mai spune Marin Bălan.

O realizare personală de excepție este istoria localității Techirghiol, în două planșe. Prima dintre ele reproduce tentativa lui Techir de a trage măgarul în apă, iar funia se rupe, scena reprezentând „etnogeneza” localității, urmată de reprezentarea celebrei biserici din Techirghiol, alături de clădirea primăriei.

Primii care au beneficiat de muzeul din Pecineaga au fost copiii satului, însă, ulterior și tot mai des în ultima perioadă, pragul muzeului este călcat de mai mulți elevi ai școlilor din municipiul Constanța, cum a fost, duminică, rândul elevilor de la „Marin Sorescu”, școală-structură a liceului tehnologic „Gheorghe Duca”, grup condus de profesorul de limba și literatura română, Mariana Marin.

Supărat pe… oameni

În ciuda firii sale vesele și optimiste, Marin Bălan are o supărare, care, de altfel, nu ne miră. Artistul este dezamăgit de mentalul colectiv al actualei societăți. Susține că nu își dorește neapărat să primească comenzi pentru lucrările sale, ci măcar să știe lumea de el!

„Înainte mai era cum mai era, dar în ziua de azi e altceva. Toată lumea după bani și atât. Parcă nu mai există altceva! Mai veneau oameni pe aici să mă caute când nu eram pe acasă și cei de aici le spuneau că nu mă cunosc, că nu știu… nu înțeleg această respingere de la oameni”, susține meșterul.

Marin Bălan are și alte proiecte. Dorește să deschidă mai multe centre de artă populară în Dobrogea, în special la Mangalia, unde poartă deja discuții cu reprezentanții Muzeului de Arheologie Callatis.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-16

GALERIE MEDIA

Cum s-a născut „Veșnicia la sat” pentru sculptorul Marian Bălan
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”
Cum s-a născut „Veșnicia la sat”


TAGURI: vesnicia la sat, sculptor, marian balan, colectii, pecineaga, constanta, muzeul satului





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


DIMA-NEGREI GHEORGHITA
12 Dec 2015

Mestere, adica, cumnate ai uitat ca ai plecat prima data din Ramnicu de Jos? Ai locuit in Neptun, Mangalia si de acolo ai plecat la Pecineaga, parasindu-ti familia si folosind banii ca sa cumpri lucrarile altora, lucrari cu care te lauzi acum ca si cand ar fi facute de tine. Mai lasa reportajele cu patriotiusmul tau si explica cum ti-ai parasit familia ca sa faci rajhatul praf.
Random image



Ultimele stiri









Apa Nova