2016-12-03 08:54

SPECIAL


De ce trebuie ca 40 la sută din melodiile de la radio să fie româneşti. Legea se opune dictaturii creaţiilor străine, explică Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor

 |  17:42
De ce trebuie ca 40 la sută din melodiile de la radio să fie româneşti. Legea se opune dictaturii creaţiilor străine, explică Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor

Un proiect de lege, adoptat de CameraDeputaţilor şi trimis la Senat, obligă radiourile să difuzeze muzică româneascăîn 40% din timpul de emisie. Proiectul a fost iniţiat de parlamentariiRaluca Turcan şi Brânduşa Novac, de la PDL, împreună cu Victor Socaciu şi Mădălin Voicu, de la PSD,şi Cristian Ţopescu, de la PNL. În textul propunerii legislative se spune căradiourile ar urma să difuzeze opere muzicale româneşti 40% din timpul deemisie, în intervalul orar 6.00-14.00, cu excepţia timpului consacratinformaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şiserviciilor de teletext şi teleshopping. Proiectul a stârnit protesteleradiourilor care difuzează muzică din anii ´70-´90, când multe melodiiromâneşti erau scrise la comandă politică sau sunt de proastă calitate. Aceştiradiodifuzori se tem că nu au cum păstra audienţa. Consiliul Naţional alAudiovizualului a anunţat că va cere Comisiei Europene un punct de vedereprivind legea adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Discutăm cu preşedinteleComisiei parlamentare pentru cultură, arte şi mass- media, Raluca Turcanu, unuldintre iniţiatori.

- Dacăobligaţi posturile de radio sau de televiziune să difuzeze, într-un anumitprocent, muzică românească, nu cumva vor fi obligaţi să difuzeze orice, numaisă iasă la număr? Astfel, publicul va fi nevoit să asculte muzică proastă?

-‪ Valoarea o defineşte difuzorul, în funcţiede propriile criterii de audienţă, de publicul unei emisiuni - pentru că ceeace pentru un public al unei emisiuni poate fi valoros, pentru alt public poatefi altfel. Riscul de a fi promovate piese care sunt mai puțin “valoroase”există oricum, și în prezent, și există oricum și pentru muzica străină.‪Muzica românească poate sta fără nici o problemă alături de muzica italiană,franceză, germană sau altor state. Nu văd de ce francezii sau italienii vor săpromoveze muzica lor şi noi nu. De pildă, în Franţa este deja în vigoare încădin 1994 o iniţiativă similară.‪ Mai trebuie avut în vedere faptul că o astfelde măsură îi va sprijini în mod real pe artiştii cei mai buni de la noi şi, maiales, va sprijini apariţia unor nume noi.Reglementarea promovează un tipde valoare – valoarea naţională – şi mă refer aici la încurajarea şi susţinereaactului de creaţie național. În plus, alocarea unui spațiu de emisie pentrucreații românești, crește oricum posibilitatea să fie promovate creațiivaloroase, față de situația de acum, când absența unei reglementări face ca dinspațiul total de emisie, majoritatea să meargă către creațiile străine.

- S-arputea ca ascultătorii să se orienteze spre radiouri online, unde au acces laorice melodie, indiferent de originea autorului? Internetul nu are astfel debariere.

- Alocarea unui spaţiu pentru muzicaromânescă nu este o barieră, ci este deschiderea unui drum pe care fiecareteleviziune sau radio va merge cum doreşte şi unde doreşte.‪ Iniţiativa nuinterzice nimic, ci dimpotrivă, diversifică.Internetul va rămâne oalternativă, oricum, iar faptul că pe internet circulă mult mai mult decât laradio sau tv piese românești vechi, de exemplu, arată că publicul caută astfelde creații.‪ Nu trebuie să pierdem câte o personalitate culturală ca Adrian Păunescu ca să ne aducem aminte să-i promovămpiesele. Mulţi oameni de media au constatat cu surprindere că există o cereremare pentru aceste piese inclusiv de la un public tânăr, care altfel nu leauzea la radio, pentru că acolo nu se aude decât muzică americană. Iniţiativasprijină realizarea unui minim echilibru în spaţiul media, între românesc şistrăin şi susţine diversitatea.

- Suntprea multe melodii străine, în prezent?

- Ceea ce se întâmplă acum se poate numicumva chiar dictatura creațiilor străine.Publicul nici măcar nu ştie dacăar alege altceva, pentru că nici măcar nu cunoaştem altceva.Înainte de 1990,deşi auzeam doar Cântarea României, aveam măcar idee că există altceva. Acum, pentrugeneraţiile tinere nu există nici măcar ideea că în afară de hip-hop sau danceexistă altceva, chiar mai bun, dacă nu comparabil.

- Uniiar putea considera noua lege o formă de protecţionism, de ajutor de stat oferitindustriei autohtone de muzică, aflate în competiţie pe piaţa unică europeană.Dacă UE nu acceptă protecţionismul în industrie sau în servicii, de ce l-araccepta în cultură?

- În condițiile în care piața media estesupraocupată de creații străine, cred că definiția pentru această inițiativă nueste protecționism, ci sprijin pentru diversitate. Muzica este unul dintrevectorii cei mai importanți pentru promovarea unor valori culturale naționaleși a unui spirit național, iar protecționismul cultural sprijină o identitatenațională. Francezii au orgoliul filtrării critice a americanismelor - noi nuavem nici măcar minimul spirit de conservare. Oare câte piese româneşti demuzică uşoară sau rock putem număra în playlistul unei generaţii întregi carestă conectată nonstop la radio sau iPod? Cum puteam şti dacă aceste piese levor plăcea sau nu tinerilor, dacă nici măcar nu le promovăm?Dar dacădiscutăm și despre protecționism, pot spune că o reflectare economică ainteresului național se regăsește peste tot: începând cu apelurile publice, dinfiecare țară a UE, mai ales în ultimii doi ani de criză, ca populația săconsume produse naționale.

- Organismelecare încasează drepturile de autor, deşi sunt contestate de unii artişti,încasează şi rulează sume mari de bani. Nu cumva această lege favorizeazăastfel de organisme de gestionare colectivă a drepturilor de autor, unde seconcentrează venituri considerabile?

- Datoria mea, ca preşedinte al Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, eaceea de a susţine creaţia românească și valorile culturale naționale.‪ Deaceea, am promovat această lege, care îi sprijină pe artiştii autohtoni. S-avorbit anul acesta, marcat de măsuri de austeritate economică, de sprijinireaartiştilor? Această lege îi sprijină, oferindu-le un cadru mult mai larg pentrua se exprima şi pentru a-şi prezenta creaţia. Eu nu îi consider pe artiştinişte oameni slabi care nu ştiu să îşi apere interesele în faţa impresarilorsau altor organizaţii. Din contră, cred că artiştii ştiu foarte bine săvorbească tare şi răspicat şi să îşi apere drepturile.

- ComisiaEuropeană ar putea avea obiecţii? Să spunem, referitoare la libera competiţiepe piaţa unică? De ce să nu facă parte din cele 40 de procente şi melodiilepoloneze sau spaniole?

- Comisia Europeană a înţeles că a face cultură şi a vinde produse la piaţăsunt două lucruri complet diferite. Cultura nu poate fi restrânsă în tiparelestrâmte ale economiei şi are, de multe ori, nevoie de sprijin. De aceea, UniuneaEuropeană a promovat reglementări clare, prin directivele pe cultură.‪ Adevăruleste că România este în urma Uniunii Europene şi a multor state europene careau pus de mult în aplicare astfel de măsuri. Cred că a sosit timpul să aplicămşi noi reguli despre care experienţa altora ne-a arătat că sunt utile.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638948-12-25



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

LAURENTIU_GRG
01 Ian 2011

da stim francezi au luat o masura similara sau chiar mai drastica acum vreo 10-12 ani parca.

Adauga un comentariu

Random image