2018-05-22 13:20


Decontarea lucrărilor de curăţare se judecă încă la Paris

 |  15:18
Decontarea lucrărilor de curăţare se judecă încă la Paris

Cea mai răsunătoare privatizare din România se continuă la Curtea de Arbitraj de la Paris. Statul român s-a angajat, atunci când Petrom a ajuns pe mâna austriecilor de la OMV, să plătească 750 milioane de euro, în 15 ani, pentru ecologizarea siturilor contaminate istoric. Şeful Gărzii de Mediu susţine că Petrom a respectat calendarul de decontaminare. Cu toate acestea, până acum, nu s-a plătit nimic, surse din domeniu declarând că Petrom a făcut exces de zel atunci când şi-a făcut treaba, crescând astfel costurile. Diferendul se judecă încă la Paris.

„Petrom a respectat parametrii din acordurile şi autorizaţiile de mediu date la privatizarea companiei”, a declarat Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM). La momentul privatizării, autorităţile au prezentat noului proprietar lista cu toate condiţionalităţile de mediu, pentru a fi preluate. „La contractul de privatizare sunt ataşate anexe care stipulează toate obligaţiile de mediu valabile la acea dată şi potrivite legislaţiei valabile atunci”, a precizat Diaconu.

Potrivit acestuia, în timpul negocierilor de aderare la UE şi, apoi, ca stat membru, România a trebuit să adopte norme de mediu conforme cu noul statut. „Aşa au apărut alte cerinţe, alte tehnologii, alte termene şi alte preţuri pentru măsurile necesare de conformare la normele de protecţia mediului. În principiu, prin adoptarea legislaţiei comunitare în dreptul intern, valorile de prag au scăzut, au devenit mai restrictive, motiv pentru care şi costurile de conformare au crescut”, a spus Florin Diaconu.

În aceste condiţii, pe lângă obligaţiile de mediu pe care OMV le-a preluat la cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de la Petrom, au fost descoperite altele noi. „Aici a trebuit să se facă departajare a obligaţiilor de mediu care se pot pune în seama statului român şi cele care cad în responsabilitatea noului proprietar Petrom”, a spus şeful GNM.

Bataluri curăţate

Una dintre cele mai importante acţiuni de decontaminare a siturilor a vizat ecologizarea batalurilor. „De la momentul aderării la UE, a trebuit să fie sistată depunerea de seşeuri în aceste bataluri”, a adăugat Diaconu. Potrivit şefului GNM, cele trei mari complexuri petrochimice, rafinăriile de la Brazi şi Piteşti, plus combinatul Doljchim, au avut 44 de bataluri care au trebuit să fie ecologizate. „La toate a fost sistată activitatea, iar golirea lor s-a terminat în 2010, cu toate prelungirile care au fost aprobate, potrivit legislaţiei”, a spus Florin Diaconu. Potrivit acestuia, activitatea de ecologizare nu s-a terminat, dar este în grafic.

În prezent, doar rafinăria de la Brazi mai funcţionează, Arpechim şi Doljchim sistându-şi activititatea. „OMV Petrom beneficiază, pentru Arpechim, de autorizaţia de mediu pentru conservare în vederea repornirii”, a spus Diaconu, care a precizat că rafinăria a primit această autorizaţie cu doar câteva luni în urmă. „Pentru repornirea unei asemenea instalaţii este nevoie de minimum 6 luni, timp necesar pentru verificarea instalaţiilor. Cert este că, pentru Arpechim, nu s-a solicitat autorizaţie pentru tăierea instalaţiilor”, a completat Florin Diaconu.

 

Decontaminare după lege

Compania austriacă OMV a ajuns proprietara Petrom în urma Legii nr. 555/2004, prin care se consfinţeşte privatizarea societăţii româneşti. Potrivit actului normativ, timp de 15 ani, se pun la dispoziţia cumpărătorului 50 milioane de euro anual, “din care se vor suporta cheltuielile pentru pretenţiile cu privire la contaminarea istorică”.

Contractul de privatizare Petrom cuprinde, în Anexa P, toate condiţiile de mediu pe care noul proprietar, OMV, trebuia să le îndeplinească. Lista este extrem de laborioasă, plecând de la măsurile de protecţia mediului din benzinării şi până la dezafectarea conductelor nefuncţionale. Pe categorii, obligaţiile de mediu au fost evaluate, în 2004, la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream. În total, costurile de mediu cunoscute la momentul privatizării au fost evaluate la 178,555 milioane de euro.

Ministerul Mediului tace

În 2009, Ministerul Mediului a reuşit că constituie Comisia care să analizeze cererile de plată înaintate de Petrom, pentru decontarea lucrărilor de ecologizare făcute potrivit legii de privatizare. Până acum, Ministerul Mediului nu a acceptat la plată nici una dintre cele două cereri de decontare a lucrărilor de decontaminare făcute de OMV Petrom, motiv pentru care compania austriacă a sesizat Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, încă din 2011.

Surse din domeniu au declarat că divergenţele dintre cele două părţi, statul român şi compania de petrol, se referă la sumele solicitate pentru lucrările executate. Adică, Petrom, pentru a ajunge la acelaşi rezultat, de ecologizare a siturilor contaminate istoric, ar fi făcut “exces” de studii, de exemplu, cu plata corespunzătoare a acestora.

Diferendul de la Paris nu a fost finalizat încă, dar Ministerul Mediului nu a informat care este stadiul procesului şi nici care sunt costurile pe care statul român le-a făcut sau le-a angajat pentru a-şi susţine cauza în faţa Curţii de la Paris.

Decontarea lucrărilor de curăţare se judecă încă la Paris
zoom


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-08-01

TAGURI: Petrom, ecologizare, Flori, Diaconu, Garga, Mediu, Aepechim, Paris, Arbitraj





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri







Apa Nova