2018-10-18 08:03


Destinul tragic al trăgătorului Iosif Sârbu, primul român campion olimpic

 |  21:01
Destinul tragic al trăgătorului Iosif Sârbu, primul român campion olimpic

În acel moment, România avea în vitrina olimpică doar două medalii, bronzul din 1924, cu naţionala de rugby, şi argintul obţinut de Iosif Rang la obstacole. La Londra, nu ne-am prezentat, însă acum, în Finlanda, au sosit 114 tricolori cu gândul la aur. Doar unul a reuşit. Numele lui Iosif Sârbu va rămâne în istorie ca primul român care a cucerit Olimpul. Ascensiunea celui mai cunoscut trăgător din ţară a fost la fel de rapidă ca şi decăderea acestuia soldată cu un sfârşit tragic la numai 39 de ani.

În 1960, la 8 ani după titlul de la Helsinki şi într-un moment în care cariera sa se afla într-un declin evident din cauza problemelor oftalmologice, Iosif Sârbu descria tirul ca importanţă în lumea sportului ca  ca fiind „o muzică de cameră. E o sonată pentru vioară solo. Totul e limpede şi viguros. Şi trăgătorul e singur. E doar cu sine însuşi... Trâmbiţele asurzitoare ale fotbalului au amuţit treptat, dincolo de zidurile adolesceţei. În tir totul e grav şi profund... Aici nu e teren de fotbal, ci o catedrală a sportului. Dacă vreţi să intraţi în ea, păşiţi în vârful picioarelor, iar dacă aveţi alte gânduri, dispăreţi repede, că pe aici se mai răsucesc şi urechi...“.

Pentru el, muzica începuse pe când era nu puşti. Originar din comuna Şibot, judeţul Alba, Iosif Sârbu şi-a urmat tatăl, pe Dănilă Sârbu, la Bucureşti, atunci când acesta şi-a găsit de lucru ca armurier la poligonul de tir al ANEF. Acesta i-a fost şi primul său antrenor, pe când Iosif avea doar 12 ani. Atunci a pus prima oară mâna pe armă. De atunci, viaţa sa s-a învârtit în jurul poligonului. Prima performanţă notabilă a reuşit-o la 14 ani, în 1939, când s-a clasat pe locul I în Cupa Bucureşti la proba de armă sport, 5 focuri, poziţia culcat, realizând 49 de puncte. Războiul a întrerupt perioada competiţională, însă Iosif, ajuns pe front, a continuat să se remarce în diverse concursuri organizate pentru soldaţi.

Primul titlu la poligonul care acum îi poartă numele

În iunie 1946, BNR cumpără 65 de hectare de teren din Pădurea Băneasa, pe care le donează Societăţii de Dare la Semn, aşa cum se numea atunci Federaţia Română de Tir Sportiv. Acolo a apărut poligonul Tunari, cel care ulterior, în onoarea lui Iosif Sârbu, i-a preluat numele marelui trăgător. Acolo, în 1946, Sârbu cucerea primul său titlu de campion naţional, la armă liberă poziţia în picioare. În 1957, la naţionale, Sârbu cucerea nu mai puţin de 8 titluri! În total, în palmaresul său se regăsesc 50 de titluri de campion naţional, toate ca şi sportiv legitimat la Clubul Sportiv al Armatei, actualul Steaua. În 1948 nu poate participa la Jocurile Olimpice de la Londra din cauza faptului că România nu a participat, însă se impune la Campionatul Balcanic fără să aibă vreun adversar şi deja era considerat unul dintre cei mai buni trăgători din Europa.

Record olimpic, mondial şi aur

Lipsa unor competiţii majore nu l-a demoralizat pe Sârbu, care a ţinut legătura cu finlandezul Pauli Janhonen, vicecampionul olimpic de la Londra, pentru a se putea perfecţiona. Aşa, românul a căutat în permanenţă noi soluţii, iar Helsinki părea locul ideal unde să exceleze. Şi exact asta a făcut. La armă liberă cu calibru redus, poziţia culcat, Iosif Sârbu a realizat punctajul maxim şi totodată recordul olimpic şi mondial datorită celor 500 de puncte. Rivalul său, Boris Andrejev, a reuşit un punctaj similar, însă românul a fost declarat campion datorită faptului că a trimis 33 de gloanţe fix în centrul ţintei, faţă de 28 ale rusului. În cartea „Aur olimpic românesc”, scrisă de Horia Alexandrescu, acesta descria cum a decurs marea finală organizată la Poliganul Malmi, aflat la 26 de kilometri de Helsinki, un loc de referinţă pentru olimpismul românesc din acea zi.

„Finaliştii probei de armă liberă calibru redus, 40 de focuri, poziţia culcat, sunt chemaţi la standuri. În aceste clipe, Iosif Sârbu se gândeşte la „imposibilul 400”: „Hai să le arătăm de ce suntem în stare! Că n-au prea auzit de noi!”. Aşa va începe una din cele mai fantastice finale din istoria tirului. Iosif Sârbu înscrie primul „decar” din primul foc, dar asta nu-l entuziasmează, ştiind că până la final mai este mult, astfel încât seria „decarilor” continuă. Numai că acest lucru îl realizaseră între timp şi contracandidaţii: Andreev; Boa; Spören; Horber şi Jackson. Momentele de încordare se scurg cu repeziciune şi vine clipa ultimului foc. Iosif simte un fior lăuntric, luneta arătându-i clar că se află la un foc distanţă de „imposibilul 400”. Trebuie să reuşească cu orice preţ! Respiră adânc de câteva ori, se aşază din nou în poziţie de tragere, potriveşte arma îndelung, fixează la nesfârşit cătarea pe baza ţintei şi, în fine, blochează respiraţia. Arătătorul începe să apese imperceptibil pe trăgaci, milimetru cu milimetru. Şi plumbul porneşte, purtat de un fir spre inima ţintei. Se uită după aceea prin lunetă şi vede rezultatul, dar îşi înfrânează foarte greu bucuria omenească. Se uită curios la acele ceasornicului constatând că toată tragerea a durat 70 de minute, în acest scurt timp a fost posibilă realizarea perfecţiunii probei de tir. Iosif a aflat vestea victoriei atunci când trăgea seria din poziţia „din genunchi”. Nu s-a mai putut concentra, simţind o istoveală plăcută cum i se strecurase în corp. În fine, s-au anunţat rezultatele oficiale Iosif şi Andreev fiind la egalitate cu 400 de puncte, victoria fiind apropiată de cel care avea mai multe „muşte”, adică gloanţe ce au lovit mijlocul negru al ţintei. Astfel doi olimpici aveau egalitate pe record mondial şi olimpic. Victoria în cele din urmă a fost acordată lui Iosif, deoarece conducea cu 33 de lovituri în mijlocul ţintei faţă de cele 28 ale adversarului. Atunci, la Malmi, s-a auzit PENTRU PRIMA DATĂ ÎN ISTORIE IMNUL ROMÂNIEI.

Clasamentul competiţiei fiind următorul:

1. Iosif Sârbu (România) 400 p (33 de gloanţe în centrul ţintei) - campion olimpic

2. Andrejev (URSS) 400 p (28)

3. Jakson  (SUA) 399 p

4. Boa (Canada) 399 p

5. Spören (Germania) 399 p

6. Horber (Elveţia) 398 p

7. Leskinen (Finlanda) 398 p

8. Moreira (Brazilia) 398 p

În acele momente, mulţi munţi de cerneală au curs pentru această victorie, deoarece primii clasaţi au fost la egalitate de puncte şi acestea fiind maxime, diferenţa între ei fiind infimă. Un alt motiv fiind acela că tabloul general al competiţiei arăta clar că medaliile şi ordinea fuseseră grav modificate de prezenţa sau absenţa unui punct. Realizând o comparaţie: campionul olimpic din 1976 de la Montreal, americanul Murdock, a realizat 398 de puncte. Dacă ar fi fost la Helsinki s-ar fi mulţumit cu locul şase“, nota Horia Alexandrescu.

Medicii i-au interzis să mai continue

La scurt timp după cel mai important moment din cariera sa, Iosif Sârbu a primit şi o veste care l-a demoralizat. După un control oftalmologic de rutină, medicii i-au interzis să mai forţeze ochiul drept pentru că altfel ar fi riscat să îşi piardă vederea! Era ochiul său de tragere. Încurajat că ungurul Karoly Takacs a reuşit să tragă cu stânga după un grav accident suferit la mâna dreaptă, Sârbu vine cu o idee care avea să scrie istorie. Inventează un sistem prin care deplasa vizarea de la ochiul drept la ochiul stâng, soluţie care ulterior avea să fie brevetată de americani. Astfel, revenea din nou în poligon şi se califica la alte două ediţii ale Jocurilor Olimpice, la Melbourne, acolo unde a şi fost portdrapel, şi la Roma. În Italia, s-a calificat fără probleme în finală, însă acolo s-a clasat doar pe poziţia a 12-a.

S-a sinucis cu propria armă

Îşi jurase că la Tokyo va reuşi din nou o mare performanţă pentru tirul românesc, dar visele aveau să îi fie frânte de propria decizie şi de arma care îl ajutase să obţină aurul olimpic. Pe 6 septembrie 1964, tocmai în locul pe care îl iubise atât de mult, Iosif Sârbu este găsit fără suflare după ce s-a împuşcat cu propria armă. Motivele au fost intens dezbătute ulterior. S-a vorbit despre faptul că medicii îi interziseseră complet participarea la competiţiile de tir, dar şi de faptul că suferea din dragoste. Avea doar 39 de ani. În urma sa rămâne prima mare performanţă a sportului românesc la Jocurile Olimpice, un record mondial, dar şi faptul că a fost primul Maestru Emerit al Sportului românesc, titlu primit în 1953. În onoarea sa, străzi din mai multe oraşe îi poartă numele, iar în Şibot, localitatea sa de baştină, i s-a ridicat un bust, în timp ce noile generaţii trec mai întâi pe la Şcoala Generală Iosif Sârbu.

În 1952, la JO de la Helsinki, unde cucereşte medalia de aur şi titlul de campion olimpic în proba de armă liberă, calibru redus, 40 focuri, poziţia culcat, cu 400 de puncte (nou record olimpic şi record mondial egalat). După Olimpiadă, medicii îl sfătuiesc să renunţe la tir datorită unei afecţiuni la ochiul drept. Fără să cedeze, fire inventivă cum era, a realizat un sistem prin care deplasa vizarea de la ochiul drept la ochiul stâng. Această soluţie ingenioasă (brevetată, în 1955, de americani) i-a permis să revină în competiţiile de tir. La JO din 1956 (Melbourne), ocupă locul V în proba sa predilectă, cu 598 p., iar la ediţia din 1960 (Roma), locul XII. ~n 1958, la CM de la Moscova, cucereşte titlul de vicecampion mondial, cu echipa, în proba de puşcă, poziţia culcat. Concomitent cu pregătirea şi participarea la competiţii, a desfăşurat şi o susţinută activitate de instructor şi antrenor de tir. ~ntre 1949 şi 1964, a făcut parte din colectivul de antrenori ai secţiei de tir a Clubului „CCA” („Steaua”). De asemenea, lucrând în cadrul Catedrei de tir, a împărtăşit din cunoştinţele şi experienţa sa studenţilor de la ICF. După 1946, a făcut parte din activul obştesc al OSP. I s-au acordat titlurile de Maestru al sportului (1951) şi Maestru emerit al sportului (1953). A fost decorat cu numeroase ordine şi medalii.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-08-24

Mai multe imagini:
Destinul tragic al trăgătorului Iosif Sârbu, primul român campion olimpic
zoom

TAGURI: destin tragic, tragator, iosif sarbu, campion olimpic
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...