2017-08-19 21:31


Deținuții români, cei mai scumpi din sud-estul Europei

 |  19:30
Deținuții români, cei mai scumpi din sud-estul Europei
P24

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) “toacă” anual circa un miliard de lei sau 2.500 de lei pe lună pentru fiecare deţinut. Cifrele oficiale mai arată că avem în puşcării circa 30.000 de persoane, dar distribuţia “oficială” a banilor sfidează orice bun simţ. Singura problemă reală, în acest moment, este cea a spațiului, adică mai este nevoie de 14.000 de locuri, conform standardelor CEDO. În rest, România ar trebui să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile, punând pe roate mai bine sistemul de probațiune și punându-i pe deținuți să-și plătească cel puţin hrana, prin muncă. De remarcat este că gradul de ocupare a închisorilor din România este mai mic decât cel din Albania, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, conform rapoartelor europene.

Datele oficiale arată că, din suma alocată de stat pentru un deţinut pe lună, de 2.500 de lei, 457 de lei reprezintă costul de întreţinere, 140 de lei pentru hrană, 83 de lei pentru sănătate. În total, 680 de lei pe lună. Circa 1.800 de lei sunt costuri de personal, la care se adaugă costul investigaţiilor, precizează Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Deficitul de spaţii, potrivit CEDO, este de 14.000 de locuri. Cei mai multi deţinuţi au primit pedepse cuprinse între 1 şi 5 ani – peste 14.000, între 5-15 ani – peste 10.000, în timp ce numărul celor care au fost închişi pentru o perioadă mai lungă de 15 ani este sub 3.000. În ceea ce-i priveşte pe străinii încarceraţi în România, cei mai mulţi sunt de origine turcă (46), moldoveni (29), italieni (18) şi bulgari (13).

Resursele nevalorificate din penitenciare

ANP este o instituţie de la care se află foarte greu informaţii “la zi”, mai ales că numărul celor încarceraţi variază de la o zi la alta. O posibilitate de scădere a cheltuielilor statului cu închisorile s-a încercat în 2013, când ANP a încercat să utilizeze forţa de muncă a celor încarceraţi. Conform reprezentanţilor ANP, în urmă cu trei ani, aproape 8.000 de deţinuţi „au fost selecţionaţi să desfăşoare activităţi lucrative şi gospodăreşti“. Dintre aceştia, circa 3.000 au fost plătiţi pe bază de contracte de prestări servicii, suma obţinută de penitenciare de pe urma muncii lor fiind de aproape 31 de milioane de lei. În general, deţinuţii au fost contractaţi de firme de construcţii (putând fi întâlniţi mai ales pe şantierele de infrastructură) sau din domeniul agricol. Suma obţinută din „închirierea“ deţinuţilor acoperă doar 3% din bugetul anual al Administraţiei Penitenciarelor. Dacă cei mai mulţi dintre deţinuţi ar fi puşi la muncă, în închisori sau în afara lor, evident că suma ar fi semnificativ mai mare. Ei ar putea munci la deszăpezire pe timpul iernii, la construcţia de baraje sau poduri, la construcţia de drumuri şi multe altele. Chiar şi cei cu averi ilicite ar putea fi condiţionaţi să-şi poată recupera o parte din avere dacă lucrează pe timpul detenţiei. Cert este că infractorii trebuie să fie “loviţi” acolo unde îi doare mai tare, iar condamnările să nu mai reprezinte o povară financiară pentru stat, ci, de ce nu, o sursă importantă de venituri la buget.

Reglemetările CEDO din inchisori

Dacă recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului s-ar aplica în România, 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut, infrastructura actuală ar putea primi circa 19.000 de persoane. România a fost condamnată să plătească, doar în 2014, 196.400 de euro din cauza condiţiilor din închisori. În acest sens, ANP a anunţat că ia în calcul două locuri pentru construirea unei noi închisori: oraşul Caracal şi localitatea Berceni, judeţul Prahova. Numai că, şi în această situaţie, costurile depăţesc orice imaginaţie. Dintr-un raport al ANP adresat avocatului poporului, reiese că un studiu de prefezabilitate pentru 2 închisori costă un milion de lei. În plus, Planul de acţiune al Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 are drept ţintă înfiinţarea a 3.000 de locuri de cazare şi demararea construirii a 4 penitenciare.

Principalele probleme ale penitenciarelor româneţti, potrivit APADOR-CH, care a facut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013 sunt:

supraaglomerarea igiena neadecvată lipsa programelor educaţionale şi culturale tratamentul pacienţilor vulnerabili lipsa asistenţei medicale potrivite probleme de legislaţie (conform Legii 254/2013) condiţiile de detenţie de la secţiile de poliţie

O altă problema este că mulţi deţinuţi împart paturile, ceea ce duce la încălcarea demnităţii şi la probleme de igienă.

Alternativele ONU

Problemele legate de suprapopulare pot fi rezolvate, desigur, prin extinderea spaţiilor disponibile. În 2013, ANP a dat în folosinţă 1.421 de locuri de cazare noi, din care circa trei sferturi au fost obţinute prin reamenajarea unor spaţii deja existente în 12 din penitenciare, restul reprezentând extinderea cu 346 de locuri a Penitenciarului Vaslui. Însă, o astfel de strategie presupune alocarea unor sume suplimentare de la buget. Ideal ar fi, însă, să ajungem să scădem, nu să creştem cheltuielile publice cu deţinuţii, asta fără a-i obliga pe cei condamnaţi să trăiască în condiţii inumane.

Conform Biroului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), autorităţile, mai ales cele din statele care se confruntă cu o suprapopulare a penitenciarelor, ar trebui să ia în calcul anumite alternative la pedeapsa cu închisoarea. „Acestea nu pot fi crude, inumane sau degradante. În acelaşi timp, măsurile respective trebuie să fie resimţite de infractori ca fiind punitive“, se arată într-un raport al UNODC. Lista alternativelor la încarcerare este lungă şi, potrivit celor de la Naţiunile Unite, pot fi aplicate, de la caz la caz, singure sau în combinaţie cu alte măsuri. Astfel, în cazul unor infracţiuni, pedeapsa cu închisoarea poate fi înlocuită cu sentinţe cu suspendare, plasare sub control judiciar sau arest la domiciliu. Avantajul, în acest caz, este că statul scapă de întreţinerea condamnatului, iar acesta, cel puţin teoretic, se va comporta exemplar de teamă să nu ajungă la închisoare. În plus, el poate continua să lucreze (în unele cazuri, chiar şi în situaţia arestului la domiciliu, având în vedere tehnicile moderne de supraveghere) şi, în acest fel, să obţină venituri din care, pe de o parte, să-şi întreţină familia, iar pe de alta, să plătească taxe şi impozite.

Situaţia aglomeraţiei din penitenciare

Conform datelor oficiale, numărul persoanelor private de libertate, la 18.07.2016, era de 28.278. Dintre aceștia, 10.300 execută pedepse de 2-5 ani de închisoare, iar 7.327 de 5-10 ani. Doar 167 sunt condamnați pe viață, iar 953 au de ispășit mai mult de 20 de ani de închisoare. Din numărul total al deţinutilor circa 1.500 sunt femei.

Numărul mediu al persoanelor private de libertate, raportat la 100.000 locuitori, este 144, în timp ce media europeană era 124, în 2014. Există țări cu un număr mediu de deținuți / 100.000 de locuitori mai mare: Ungaria (183), Slovacia (186), Polonia (189). Personalul care lucrează cu deţinuţii se cifrează la 8.490. Cheltuiala medie a statului cu un deținut este 783,80 lei/lună.

Ce mai mulţi sunt în penitenciare, 589 în centre de detenţie, iar 146 în centre educative, potrivit ANP. Sistemul penitenciar din România are 44 de unităţi, dintre care 33 de penitenciare, 6 penitenciare spital, 3 centre de detenţie şi două educative. Pe lângă acestea, mai sunt două centre de pregătire, odihnă şi recuperare şi patru de formare profesională. Cei mai mulţi deţinuti îşi ispăşesc pedeapsa în regim semideschis, urmat, ca efectiv de persoane, de închisorile cu regim închis.

Penitenciarul de la Iaşi, 1.549 de persoane închide pe 699 de locuri. Penitenciarul pentru femei Târgşor, 650 de femei închise pe 406 locuri. Penitenciarul Jilava 1.371 de detinuţi pe 689 de locuri Penitenciarului Rahova, 1.386 de persoane pe 1.063 de locuri. Penitenciarul Ploieşti, 31 de deţinuţi împart 24 de paturi şi 32,4 mp

Situaţia deceselor

La sfârşitul lunii ianuarie 2015, în perioada 2010-2014 în cele 44 de închisori au decedat 502 oameni, dintre care 425 au murit răpuşi de boli. Media de vârstă a acestora este de 48 de ani şi 6 luni. Alţi 73 s-au sinucis, iar 3 au fost omorâţi. Cauza pentru care aceştia au fost ucişi este conflictul pentru spaţiu. Cei mai tineri 40 de deţinuti care au murit în cele 44 de închisori în perioada 2010-2014 aveau 18 ani (3 detinuţi), 19 ani (4), 20 de ani (3), 21 de ani (9), 22 de ani (3), 23 de ani (5), 24 de ani (7) şi 25 de ani (6). În ultimii 3 ani, s-a sinucis în medie câte un deţinut la fiecare 19 zile. Penitenciarele cu cele mai multe sinucideri sunt Aiud (8 sinucideri) şi Rahova, cu 7 sinucideri înregistrate în închisoare, plus alte 2 la spitalul penitenciarului (comparativ, la Jilava şi-a pus capăt zilelor o singură persoană). Câte 5 sinucideri au avut loc, închisorile de la Craiova, Galaţi şi Giurgiu, iar alte 4, la Poarta Albă. Dintre cei 73 de detinuţi care s-au sinucis, aproape jumătate erau adolescenţi sau tineri: 18-29 ani – 20 deţinuţi, 30-49 ani – 29 deţinuţi, 50-65 de ani - 19 deţinuţi, peste 65 de ani - 5deţinuţi.

Deținuții români, cei mai scumpi din sud-estul Europei
zoom
Statistica internaţională

11 milioane de persoane se află, în prezent, în închisoare la nivel mondial. Peste o treime din ei sunt încarceraţi în Statele Unite şi China. Potrivit Centrului internaţional de studii pentru închisori (International Centre for Prison Studies), numărul persoanelor încarcerate variază de la ţară la ţară, aparent fără nicio legătură cu nivelul de dezvoltare. Raportat la 100.000 de locuitori, România, locul 21, cu 163 de deţinuţi la suta de mii de locuitori (grafic). Circa 0,16% din populaţia totală şi cam 0,2% din populaţia adultă. Circa 90% din cei aflaţi în cele 44 de penitenciare, centre de reeducare şi spitale-penitenciar sunt condamnaţi definitiv, restul fiind în arest preventiv sau condamnaţi, în primă instanţă.

Pe primul loc se află Finlanda, cu 55 de deţinuţi la 100.000 locuitori, raportat la o populaţie de 5,45 milioane la începutul lui 2014, urmată fiind de Suedia, cu o rată de 57 de deţinuţi la suta de mii de locuitori, raportat la o populaţie de 9,64 milioane de locuitori anul trecut, şi de Danemarca cu o rată de 67 deţinuţi la suta de mii de locuitori, raportat la o populaţie de 5,63 milioane locuitori.

Pe locul 10 se află Austria, cu o rată de 99 deţinuţi la suta de mii de locuitori, Bulgaria pe locul 17, cu o rată de 138 deţinuţi la suta de mii de locuitori, iar pe locul 20 Anglia, cu o rată de 148 deţinuţi la suta de mii de locuitori.

Locurile 22 – 28 sunt ocupate de Republica Cehă, cu o rată de 178 deţinuţi la suta de mii de locuitori, Ungaria cu o rată de 181 deţinuţi la suta de mii de locuitori, Slovacia cu 185, Polonia cu 201, Estonia cu 234, Letonia cu 264 şi Lituania cu o rată de 315 deţinuţi la suta de mii de locuitori.

Polul maxim al agomeraţiei: Peste 2,3 milioane de americani se află, în prezent, în spatele gratiilor. Mai exact, 1% din adulţii din SUA sunt la închisoare. Statele Unite se află, astfel, pe primul loc în lume atât în ceea ce priveşte numărul total de deţinuţi, cât şi proporţia acestora în populaţia ţării. Acum 30 de ani, doar 750.000 de americani erau încarceraţi, însă creşterea numărului de locuitori, dar mai ales războiul contra drogurilor, au dus la majorarea semnificativă a numărului celor aflaţi în detenţie – aproape jumătate din aceştia sunt condamnaţi pentru infracţiuni ce au legătură cu stupefiantele. În California, de pildă, circa 160.000 de deţinuţi se înghesuiau în penitenciare concepute pentru 84.000 de persoane, mulţi din ei dormind pe jos sau pe holuri. Departe de recordul nedorit stabilit de SUA, se găsesc multe state din America Centrală, dar şi Rwanda, Rusia, Thailanda, Belarus ori Lituania (care înregistrează cea mai mare rată a încarcerării din UE), respectiv cam 0,4% din populaţia adultă).

Polul minim al aglomeraţiei: Tările nordice şi scandinave, India, Pakistan, Japonia. În noiembrie 2013, autorităţile suedeze au anunţat că au desfiinţat patru închisori din cauza lipsei de „clienţi“. În această ţară nordică se află în spatele gratiilor sub 0,1% din populaţia adultă. Închisorile din SUA consumă circa 70 de miliarde de dolari pe an, respectiv circa 2.500 de dolari pe lună pentru fiecare deţinut. Adică, doar de vreo trei ori mai mult decât la noi, deşi, teoretic, costurile sunt mult mai mari peste Ocean.

Cât alocă alte țări pentru deținuți : de la 3 la 750 de euro

Studiul internațional „Space 2011” făcut periodic de Institutul de Criminologie și drept penal din Lausanne, pentru Consiliul Europei (și publicat în mai 2013) arată că majoritatea închisorilor europene sunt pline, jumătate dintre ele fiind chiar supraaglomerate. Ceea ce le diferențiază, însă, sunt sumele cheltuite de respectivele state pentru întreținerea acestor dispozitive. Iată câteva date culese din studiul amintit :

– media europeană era de 154 de deținuți la 100.000 de locuitori, în creștere față de 149 cât fusese cu un an înainte. În 2013, România avea 139 de deținuți la 100.000 de locuitori, deci se afla sub media europeană; – toate închisorile sunt pline, în medie la capacitate – 99,5% din 100 de locuri, și jumătate din ele sunt supraglomerate; – media de vârstă a deținuților în Europa – 33 de ani; – 21% dintre deținuți sunt străini, cu o concentrare mai mare a acestora în vestul Europei, unde procentul străinilor era de 30%, iar în Europa de Est de doar 2%; – 26% dintre pedepse sunt de până într-un an, alte 26% între 1 și 3 ani, 48% dintre pedepse sunt mai mari de 3 ani, și 14% dintre pedepse sunt mai mari de 10 ani; – suma medie cheltuită zilnic pentru un deținut în 2010 a fost de 93 de euro. De la 3 (Bulgaria) la 750 de euro (San Marino). România figurează în acest clasament cu 17 euro/deținut/zi, sumă ce cuprinde toate cheltuielile. Andorra – 174 euro, Danemarca – 178 euro, Irlanda – 193 euro, Lichtenstein – 230 euro, Luxembourg – 176 euro, Olanda – 215 euro, Norvegia – 330 euro, Suedia – 260 euro; – În cele 33 de închisori din Europa care au furnizat aceste date pentru studiu s-au cheltuit 17.000 de milioane de euro cu deținuții în 2010; – în medie, în Europa există un gardian la 3 deținuți.

Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-01-23

TAGURI: detinuti, romani, administratia penitenciarelor, statistici, gratieri



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ATENT
23 Ian 2017

Bravo, parca va reveniti. Mai faceti si articole serioase.
Random image



Ultimele stiri