2018-05-23 12:19


Dr. Roxana Cozariuc, Romgermed, atrage atenţia asupra bolilor ce apar în anotimpul cald

 |  16:01
Dr. Roxana Cozariuc, Romgermed, atrage atenţia asupra bolilor ce apar în anotimpul cald

Gastroenterita acută reprezintă o afecţiune carcterizată prin inflamarea mucoasei gastrice sau/şi intestinale din cauza acţiunii unor factori infecţioşi (bacterii, virusuri, paraziţi) sau noninfecţioşi (medicamente de tipul antiinflamatoarelor, antibiotice, laxative; excesul de cofeină; intoxicaţii cu metale grele prin ingestia de apă contaminată; alergeni alimentari, etc.). Dr. Roxana Cozariuc, medic specialist medicină internă, competenţă ultrasonografie generală în cadrul Grupului medical Romgermed, ne-a oferit toate informaţiile legate de această afecţiune, tratamentul indicat şi modalităţile de prevenire.

Gastroenterita infecţioasă, frecvent întâlnită în anotimpul cald, este foarte contagioasă, putându-se răspândi cu uşurinţă prin intermediul alimentelor contaminate şi igiena precară (spălatul mâinilor înainte de masă şi după utilizarea toaletei, spălarea riguroasă cu apă a fructelor şi legumelor înainte de a fi consumate). Gastroenterita bacteriană este frecvent contactată prin consumul alimentelor alterate din cauza unei păstrări necorespunzătoare sau preparării incorecte a alimentelor insuficient tratate termic. De asemenea, o altă sursă de îmbolnăvire este reprezentată de apa din fântâni sau bazine de înot, lacuri.

Până la 70% din cazuri, gastroenterita are cauză virală, iar dintre virusuri cel mai frecvent întâlnit este rotavirusul. Acesta reprezintă principala cauză a gastroenteritei la copil, producând diaree severă, frecvent asociată cu vărsături, simptomatologie ce duce rapid la deshidratarea organismului. Administrarea antibioticelor la domiciliu de către părinţi poate agrava starea de deshidratare prin distrugerea florei intestinale saprofite a colonului şi astfel contribuind la înrăutăţirea diareei, punând în pericol viaţa copilului. De aceea este necesar ca diareea apărută la copil (şi în special la sugar şi copilul mic) să fie prompt diagnosticată şi tratată în prezenţa medicului pediatru.

Gastoenterita bacteriană poate fi produsă de bacterii precum Salmonella, Shigella, E. Coli, etc. iar cea parazitară, cel mai frecvent, este produsă de giardia.

Semne şi simptome

 

Cel mai adesea, gastroenterita se caracterizează prin febră, colici abdominale, greaţă şi vărsături, diaree apoasă, lipsa poftei de mâncare. Dacă apare deshidratarea, bolnavul va prezenta stare de slăbiciune, uscarea pielii şi a mucoaselor, micţiuni rare şi urină închisă la culoare, scădere în greutate. Consultarea medicului este obligatorie imediat după apariţia unuia dintre simptomele următoare: semne de deshidratare,  scaun cu sânge sau mucozităţi,  vărsături ce durează mai mult de 8 ore,  incapacitatea de a urina mai mult de 12 ore,  dureri abdominale puternice, timp de peste 2 ore, febră de peste  38,5ºC.

Tratament

În majoritatea cazurilor este o boală cu evoluţie autolimitată, vindecarea producându-se, de obicei, în 3-5 zile. Obiectivul principal al tratamentului îl constituie rehidratarea pacientului, izolarea şi repaosul la pat. Rehidratarea se face prin consumul de lichide (cca 2000 ml/zi apă sau soluţii de rehidratare) în limita toleranţei digestive, începând cu cantităţi mici şi dese.  În prezenţa vărsăturilor persistente se creşte intervalul de administrare a apei sau soluţiei de rehidratare.

Regim special

 

Alimentaţia bolnavului în această perioadă trebuie să ţină cont de câteva reguli:  evitarea alimentelor ce agravează crampele şi diareea cum sunt produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grăsimile şi prăjelile, alimentele care conţin făină de grâu (pâine, paste, pizza, etc.), legumele crude şi fructele, cu excepţia bananelor. Odată ce toleranţa digestivă permite, iar bolnavul nu mai varsă, se introduc alimentele treptat, în cantităţi mici. Se începe cu supă de morcovi, apă de orez, orez fiert în apă cu sare, brânză de vaci fără grăsimi, pâine prăjită, covrigei, sticks-uri, carne slabă de pasăre fiartă, iar progresiv se vor mai introduce carnea de pui preparată la grătar sau la cuptor fără adaos de grăsimi, peşte slab, ouă fierte tari, rădăcinoase fierte, mere coapte.

Tratamentul medicamentos

 

Medicamentele antidiareice de tipul absorbantelor intestinale (Smecta) care pot fi utilizate în diareea acută la adult şi la copil au acţiune protectoare la nivelul mucoasei intestinale şi neutralizează agenţii patogeni (virusuri, bacterii toxinogene, săruri biliare, agenţi chimici). Antidiareicele de tipul antipropulsivelor sunt de evitat în enteritele infecţioase deoarece, din cauza acţiunii lor la nivelul peretelui intestinal, împiedică eliminarea virusurilor, bacteriilor sau paraziţilor din organism şi, prin acest mecanism, pot agrava infecţia.  Antibioticele se vor administra doar în cazul enteritelor bacteriene în funcţie de rezultatul antibiogramei.

Cum putem preveni

 

Măsurile  profilactice constau în următoarele principii:

 

- educarea  copilului de a se spăla pe mâini cu apă şi săpun (în special înaintea meselor şi după folosirea toaletei). De asemenea, adulţii trebuie să se spele pe mâini înainte de prepararea alimentelor şi după schimbarea scutecelor bebeluşului.

- evitarea contactului cu o persoană bolnavă de gastroenterită.

- dezinfectarea tuturor obiectelor care intră în contact cu voma bolnavului de gastroenterită (îmbrăcăminte şi obiecte sanitare).

- evitarea folosirii la comun a ustensilelor de bucătărie cu un bolnav de gastroenterită.

- păstrarea periuţelor de dinţi separat.

Evitarea toxiinfecţiilor alimentare ce pot cauza neplăceri serioase în anotimpul cald se poate realiza respectând următoarele principii:

 - prepararea termică suficientă a alimentelor (în special carnea şi ouăle) şi păstrarea lor la frigider două ore după preparare.

- spălarea fructelor şi legumelor proaspete înainte de a fi consumate.

- evitarea utilizării unei suprafeţe de gătit care a intrat în contact cu carnea crudă (utilizarea a două suprafeţe diferite pentru carne şi pentru legume).

- spălarea ustensilelor de bucătărie după utilizare.

- consumul de produse lactate pasteurizate (microbii sunt distruşi prin încălzire).

- evitarea consumului de apă din surse necunoscute (fântâni, izvoare) şi consumul apei îmbuteliate.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2013-07-17

Mai multe imagini:
Dr. Roxana Cozariuc, Romgermed, atrage atenţia asupra bolilor ce apar în anotimpul cald
zoom

TAGURI: gastroenterita, romgermed, infectie, tratament, prevenire, roxana, cozariuc, antibiotic





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri







Apa Nova