2016-12-05 14:42

SPECIAL


Ecaterina Andronescu: “Legea Funeriu va arunca învăţământul într-o confuzie generală”

 |  19:06
Ecaterina Andronescu: “Legea Funeriu va arunca învăţământul într-o confuzie generală”

Într-un interviu acordat ziarului Puterea, fostul ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, explică de ce comisiapentru învăţământ a Senatului, din care face parte, a blocat Legea educaţiei, asumată ulterior de Boc şi Funeriu.

Ce schimbări aduce Legea educaţiei faţă de legislaţia de până acum?

Legea Funeriu este de fapt Codul educaţiei pregătit de MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Inovării în cursul anului 2009 şi prezentat Guvernuluiîn septembrie 2009, lege pe care, de altfel, Guvernul Boc şi-a asumatrăspunderea în faţa Parlamentului. Pe structura legii din 2009, actuala echipăde la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a operat o seriede modificări care au condus la textul prezentat public pe 18 martie 2010. Dinpăcate, modificările survenite de anul trecut şi până astăzi nu au dus la oîmbunătăţire a textului, ci la un conţinut neclar, confuz, la paragrafe care secontrazic uneori sau denotă o gravă necunoaştere a sectorului educaţie. Unelemăsuri prevăzute de acest proiect legislativ sunt atât de hazardiste încât, oeventuală aplicare a lor, ar putea să arunce întregul sistem de învăţământîntr-o stare de confuzie generalizată.

Care ar fi, mai exactaceste măsuri?

În învăţământul preuniversitar, se doreşte modificareastructurii ciclurilor de învăţământ. Grupa pregătitoare (6-7 ani) trece dinciclul primar care va cuprinde 5 clase. Clasa a IX-a trece de la liceu lagimnaziu, care de asemenea urmează să cuprindă 5 clase. Cele două cicluri(primar şi gimnazial), în proiectul de lege reprezintă învăţământulobligatoriu. Liceul urmează să rămână de 3 ani. Schimbarea evaluării eleviloreste enunţată fără argumentarea necesară. Aceasta nemulţumeşte în egală măsurăpărinţii şi profesorii şi creează derută printre elevi (sunt prevăzute evaluărila sfârşitul grupei pregătitoare, după clasa a II-a, la sfârşitul clasei aIV-a, după clasa a VI-a, la sfârşitul clasei a IX-a şi bacalaureatul şi elmodificat în conţinut). Titularizarea cadrelor didactice în sistemul deînvăţământ este anulată. Aceasta produce profunde nemulţumiri în rânduldascălilor şi instabilitate în sistemul de învăţământ. Nu există un studiu deimpact care să argumenteze şansa de succes şi să sublinieze potenţialeleriscuri de eşec.

Vorbeaţi de o modificarea structurii ciclurilor de învăţământ. Ce efecte ar avea o astfel de măsură?

Infrastructuraşcolară este nepregătită şi insuficientă (peste jumătate din şcolile primare şigimnaziale sunt în mediul rural). Resursele umane sunt insuficiente şinepregătite corespunzător în mod deosebit pentru şcolile din mediul rural.Tradiţia şcolii româneşti, unde permanent ciclurile de învăţământ primar,gimnazial şi liceal au fost de 4 ani, curriculumul, programele şcolare şiformarea profesorilor au fost gândite pe structura 4x4x4. Vom asista lacreşterea inechităţii învăţământului prin “condamnarea”, în special, a elevilordin mediul rural, absolvenţi ai ciclului gimnazial, să rămână la acest nivel depregătire profesională. În situaţia de astăzi, când învăţământul obligatoriueste de 10 clase, elevii din mediul rural sunt susţinuţi prin obligativitateaclaselor a IX-a şi a X-a de liceu pentru care statul asigură gratuitatea(95-97% dintre ei finalizează şi ultimele două clase de liceu care nu fac partedin învăţământul obligatoriu). Durata învăţământului obligatoriu va fidiminuată. În UE tendinţa este de creştere a duratei învăţământuluiobligatoriu.

Ce probleme pot interveni în mediul universitar?

Legea anulează autonomia universitară contrar abordărilor din UniuneaEuropeană, prin care autonomia universitară cuprinde toate domeniileactivităţilor academice. Capitolul de învăţământ superior este centrat peanularea autonomiei universitare, urmărindu-se intervenţia brutală a statuluiasupra universităţilor, şi politizarea acestora. De la nivelul taxelor destudii, data începerii anului universitar, înfiinţarea şi desfiinţareafacultăţilor fără consultarea universităţii, dreptul firmelor de a organizadoctorate, modul de realizare şi folosire a veniturilor proprii, până şiconţinutul cartei universitare, toate sunt stabilite de către Guvern fără caautonomia universitară, consfinţită prin Constituţie, să fie respectată. Acestlucru este cu atât mai surprinzător cu cât în ultimele consilii ale miniştriloreducaţiei din ţările membre ale Uniunii Europene, s-au adoptat decizii carepromovează autonomia universitară. Politizarea conducerii universităţilorreprezintă un adevărat atentat pe care nici măcar puterea comunistă nu şi l-apermis. Conducerea universităţilor poate să fie demisă de ministrul educaţieifără o motivare corespunzătoare, Guvernul poate să înfiinţeze şi să desfiinţezefacultăţi cu încălcarea flagrantă a autonomiei universitare. Modul propus prinlege pentru alegerea organelor de conducere ale universităţii îl considerămneadecvat, caracterul democratic al conducerii colegiale dispare deoarece:rectorul nu mai este ales direct de reprezentanţii comunităţii academice, ci înmare parte de persoane care nu îl cunosc, după un CV sau un program managerialmai mult sau mai puţin realist. Rolul Rectorului este pe lângă cel de a asiguraun management performant şi cel de a realiza în universitate o atmosferăcolegială, care să favorizeze performanţa printr-un climat de competiţie şicolaborare; rectorul capătă puteri discreţionare, fiind cel care numeşte toţimembrii consiliului de administraţie, decanii, prorectorii şi prodecanii;studenţii nu mai au nici un rol în alegerea rectorului, a consiliului deadministraţie sau a decanului şi a consiliului facultăţii; ministrul educaţieiare drepturi discreţionare de revocare a rectorului, fără nici un drept deapel, pentru motive care pot fi atât subiective, cât şi politice (art. 112. şiart. 188). Proiectul de lege „naţionalizează” învăţământul privat,preuniversitar şi universitar, prin deposedarea fondatorilor de patrimoniu. Ocomponentă importantă a activităţii universităţilor o presupune cercetareaştiinţifică. Proiectul legii educaţiei tratează această temă în modsurprinzător în doar trei articole. În special în această perioadă în caresocietatea trece printr-o criză profundă, dispreţul faţă de cercetare este cuatât mai de neînţeles. Fără reglementări care să susţină, să sprijine, să încurajezecercetarea universitară şi pe cercetători, România nu are nici un fel deviitor. Vârsta cadrelor didactice nu trebuie să constituie nici o virtute caresă le permită acestora un rabat de la normele de calitate universitară, darnici un handicap care, în mod brutal, să le anuleze dreptul de a-şi valorificaîn continuare capacităţile didactice, ştiinţifice sau manageriale. Sigurele criterii care trebuie să stea la bazacontinuării activităţii cadrelor didactice după vârsta de 65 de ani, în cadrulcomunităţii academice, trebuie să fie legate de performanţele lor didactice,ştiinţifice şi manageriale, stabilite prin autoevaluările anuale, evaluărilecolegiale şi ale studenţilor. Din aceste motive considerăm discriminatoriiarticolele 191 şi 249 din proiectul legii, forma actuală de tratare a acestorprobleme fiind mult mai potrivită şi în concordanţă cu tradiţia îndelungată aînvăţământului universitar.

Ce impact va avea noualege asupra tinerilor dascăli?

Conform acestei legi, accesul tinerilor în sistemul de învăţământ caprofesori se îngreunează şi mai mult prin creşterea duratei studiilor până la 6ani. Astfel, sistemul şi aşa neatractiv prin salarizare, devine şi inaccesibilprin desfinţarea departamentelor de pregătire a personalului didactic. Statutulcadrelor didactice prezentat în lege este o dovadă a faptului că problemelecadrelor didactice nu sunt tratate, iar poziţia de cadru didactic estedesconsiderată în România. Deşi legea susţine că învăţământul este centrat pestudent, nu există nici măcar un capitol care să trateze problemelestudenţilor. Proiectul de lege are mai multe prevederi neconstituţionale şinumeroase confuzii (autonomia este garantată de Constituţie şi anulată înproiectul de lege, normele europene sunt confundate cu recomandările depolitici publice etc). Proiectul de lege nu este însoţit de evaluarearesurselor financiare necesare implementării în condiţiile în care bugetuleducaţiei este substanţial redus în anul 2010, iar tensiunile sociale generatede scăderea şi neplata salariilor cadrelor didactice iau amploare.

Ce argumente existăpentru respingereaprocedurii de asumare?

CurteaConstituţională a hotărât în 2009 că, pentru Legea educaţiei, procedura deasumare este neconstituţională. Curtea Constituţională a stabilit în motivarecă nu se poate asuma o lege de importanţa Legii educaţiei prin ocolireaprocedurii de examinare şi dezbatere atât în cadrul comisiilor de specialitate,cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului. Motivândneconstituţionalitatea prin asumare, Curtea Constituţională nu s-a mai exprimatşi punctual pe articolele denunţate pentru neconstituţionalitate. Acestearticole nu au fost eliminate din proiectul pe care se cere acum asumarea.Comisia de învăţământ din Senat a blocat legea, aşa cum susţin reprezentanţiiputerii. S-a lucrat în lunile iunie, septembrie şi octombrie (iulie şi augustParlamentul a fost în vacanţa parlamentară). Comisia de învăţământ a Senatuluia aprobat prin consens toate articolele dezbătute, ceea ce conferă şansa legiide a fi acceptată de toate forţele politice, fără să fie schimbată de câte orise schimbă Guvernul. Comisia de învăţământ a Senatului nu a avut abordăripolitice pe lege, folosindu-şi expertiza profesională pentru îmbunătăţireasubstanţială a legii, astfel încât aceasta: să modernizeze sistemul; să-lfacă predictibil, stabil, echitabil; să-iasigure integrarea deplină în sistemul de învăţământ din Uniunea Europeană.

Comisia de învăţământa Senatului s-a angajat să termine în luna noiembrie în integralitatea sa Legeaeducaţiei. Nimic nu justifică urgenţa; anul şcolar aînceput şi nu se pot produce modificări în timpul anului, iar pentru anul2011/2012 era suficient timp pentru parcurgerea procedurilor legale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-12-10



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image