2016-12-04 08:15

SPECIAL


Echipamente expirate şi personal nepregătit. WikiLeaks: CNCAN nu poate manageria un posibil dezastru la Centrala Nucleară de la Cernavodă

 |  20:04
Echipamente expirate şi personal nepregătit. WikiLeaks: CNCAN nu poate manageria un posibil dezastru la Centrala Nucleară de la Cernavodă

În contextul în care, după dezastruldin Japonia, autorităţile române au dat asigurări că nu sunt probleme cu Centrala Nuclear-Electrică dela Cernavodă, încă din 2009, oficialii americani făceau referire laincapacitatea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)de a interveni în caz de dezastru. Într-o telegramă WikiLeaks, americanii precizeazăcă “Centrala Cernavodă are probleme, una dintre ele fiind aceea că echipa deintervenţie, formată din şapte oameni, nu poate face faţă unui accident pentrucă are echipament expirat şi face antrenamente rar”. O precizare importantă a diplomaţilor americani a fost faptul că şeful CNCAN aveamereu la el trei telefoane mobile pe care urma să le folosească pentru a lualegătura cu Guvernul şi cu prim-ministrul în cazul unui incident sau accidentnuclear.

Într-otelegramă din 28 ianuarie 2009, oficialii americani denunţă incapacitateaComisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) de ainterveni în caz de dezastru la Centrala Nucleară de la Cernavodă.“În 2008, de-a lungul câtorva luni, undiplomat american a vizitat de mai multe ori Centrala Nucleară de la Cernavodă.De fiecare dată a fost însoţit de reprezentanţi ai CNCAN: Lucian Biro, directorgeneral, şi Sorin Repanovici, şeful Serviciului Intervenţie Fizică la instalaţiinucleare. Pe lângă Cernavodă, diplomatul american a vizitat şi Sucursala CercetăriNucleare Piteşti din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare - RAAN”, notează„Jurnalul Naţional“.

Îndocumentul citat se precizează că diplomatul american adiscutat cu Repanovici în mod special abilitatea CNCAN de a răspunde în cazulunor evenimente radioactive fie accidentale sau intenţionate. Şeful ServiciuluiIntervenţie Fizică la instalaţii nucleare a precizat că echipamentul de protecţieal acestora era expirat, iar antrenamentele au loc circa o dată pe lună, “ceeace este probabil insuficient”. Conform documentului citat,

Repanoviciera convins că în cazul apariţiei unor probleme la centrala nucleară, membriiechipei vor acţiona rapid. Americanii au tras însă alte concluzii: autorităţileromâne iau foarte în serios responsabilitatea legată de siguranţa materialelornucleare, iar măsurile de siguranţă reduc şansele unui incident nuclear. Totuşi,în cazul unui incident în care material radioactiv ar putea fi degajat,Guvernul ar fi greu pus la încercare. “Antrenamentelepentru situaţii de urgenţă tind să fie, în general, inadecvate. Există înparticular deficienţe de a răspunde rapid atât cu resurse suficiente, cât şi cuun plan efectiv de coordonare a unei reacţii interministeriale(interdepartamentale) şi interdisciplinare.”

Cupatru ani înainte, la sfârşitul lunii septembrie 2004, Jeffrey Merrifield,comisar din cadrul US Nuclear Regulatory Commission (NRC), a vizitat România.Vizita sa a oferit Guvernului american detalii despre programul nuclear alRomâniei, considerat unul puternic. “Din discuţiacu Biro a reieşit că CNCAN are o mare problemă în ceea ce priveşte resurseleumane, fie pentru că unii angajaţi au ieşit la pensie, fie că alţii au emigratîn Canada, Marea Britanie sau Africa de Sud. În 2004, CNCAN nu avea un centruoperaţional de urgenţă, urmând ca acesta să fie inclus într-o nouă clădire ceurma a fi finalizată. Biro avea mereu la el trei telefoane mobile pe care urmasă le folosească pentru a lua legătura cu Guvernul şi cu prim-ministrul încazul unui incident său accident nuclear”, se mai arată în telegrama publicată de WikiLeaks.

Într-unalt raport, ofiţerul pe probleme economice al ambasadei, în urma unei vizite pecare a făcut-o la Cernavodă, explica superiorilor că Guvernul României a decisîn 2007 să construiască alte două reactoare, pentru a îndeplini cerinţele UElegate de mediu, considerate foarte agresive. Proiectul a fost gândit ca un parteneriat public-privat, dar a fost amânatmereu. “Reziduurile nucleare cu un nivel mediu deradioactivitate sunt mutate de la Cernavodă la o mină dezafectată de uraniu dinBăiţa, judeţul Bihor. Cele cu nivel marede radioactivitate sunt păstrate la Cernavodă, până când un depozit va ficonstruit până în 2014 la Saligny”, se mai arată în telegramă.

Centrala de la Cernavodă, construită fărăstudii de impact şi fără un centru de urgenţă

Ziarul„Puterea“ a informat, săptămâna trecută, că Centrala Nucleară de la Cernavodă afost construită şi a funcţionat 6 ani fără studii de impact actualizate pentruevaluarea pericolelor de incendiu şi cutremur, conform unui raport alSecretariatului General al Consiliului Europei întocmit în 2001. Raportul, careviza şapte state candidate la vremea respectivă pentru aderarea la UniuneaEuropeană, a fost întocmit de experţi în siguranţa nucleară care au recomandatRomâniei să actualizeze şi să particularizeze studiile de impact ale AECL (n.n.- Atomic Energy of Canada Limited), proiectantul canadian al reactoarelor de laCernavodă, luând în calcul condiţiile de la faţa locului.

Sursejudiciare declarau, zilele trecute, că aceste studii probabilistice desecuritate trebuiau efectuate înainte de punerea în funcţiune în 1996 areactorului 1 al Centralei Nucleare Cernavodă, astfel încât eventualelediferenţe dintre acestea şi studiile proiectantului AECL să poată fi diminuate.Aceste studii probabilistice de securitate fac parte dintr-o documentaţie maiamplă şi trebuiau depuse organismului de reglementare, Comisia Naţională pentruControlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), în vederea obţinerii autorizaţiei defuncţionare. Conform documentului obţinut de ziarul „Puterea”, la nivelulanului 2001, la cinci ani de la punerea în funcţiune a reactorului 1 alcentralei nucleare, aceste studii nu existau. Centrala Nucleară de la Cernavodăeste singura centrală din Europa carefoloseşte reactoare CANDU (n.n. – acronimul de la Canadia Deuterium Uranium),experţii care au întocmit raportul precizând că este esenţial pentru România săfi cooperat cu Canada în materie de securitate nucleară. „România are unreactor nuclear în funcţiune la Cernavodă. Este vorba despre un reactor CANDU,licenţiat după criteriile canadiene şi similar cu cele care funcţionează laGentilly 2 şi Point Lepreau din Canada. Reactoarele CANDU nu au fost supuseunor analize riguroase de securitate în Uniunea Europeană”, notează experţii îndocumentul citat. În ceea ce priveşte studiile de securitate în caz de incendiusau cutremur, experţii recomandau luarea unor măsuri pentru completareadocumentaţiei pe baza caracteristicilor terenului pe care a fost construităcentrala. „În privinţa evaluării centralei de la Cernavodă în cazul pericoluluide incendiu şi a pericolului seismic: (n.n. – recomandăm) luarea unor măsuripentru completarea acestor studii de securitate pe baza caracteristicilorsitului, inclusiv o cuprinzătoare analiză de reglementare a acestor studii cucele în conformitate cu practicile la scară largă din UE”, notau experţii înraport.

Maimult, aceştia recomandau construirea, în cel mai scurt timp, a unui centru deurgenţă la Cernavodă, separat de centrul de control principal. „În privinţacentrului operaţional de urgenţă la Cernavodă: (n.n. – recomandăm) construireaunui centru operaţional de urgenţă la faţa locului, dar bine separat de centrulde control principal, în conformitate cu practicile la scară largă din UE”, aunotat experţii în documentul citat. În 2002, la un an de la întocmirea acestuiraport, conducerea Centralei Nucleare de la Cernavodă nu dăduse curs nici uneirecomandări ale comisiei de experţi, astfel încât Corpul de Lucru pentruSecuritate Nucleară (n.n. – Working Party on Nuclear Safety) a fost nevoit săle reitereze: implementarea proiectului pentru construirea unui centruoperaţional de urgenţă independent de construcţiile pentru punerea în funcţiunea reactorului 2 şi actualizarea studiilor probabilistice de securitate.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-12-06



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image