2018-04-21 16:26


Episodul 7. JURNAL IMEDIAT de Gelu Tudoroniu. Războiul paralel, al zvonurilor, atinge apogeul

 |  21:01
Episodul 7. JURNAL IMEDIAT de Gelu Tudoroniu. Războiul paralel, al zvonurilor, atinge apogeul

La Vânju Mare, spre seară, este instalată pază militară la Primărie şi alte obiective. Se constituie primul Consiliu al FSN condus de: preşedinte - Penă Ben şi vicepreşedinte - Bosoancă Dan. Unitatea Militară 01068 trimite un delegat, pe căpitanul Pop, acreditat pe lângă acest consiliu.

Alte informaţii, venite cu întârziere, spun că la Orşova, mişcarea protestatară a început în jurul orei 10.30, când muncitorii de la Şantierul Naval, Secţia Mecanică, Întreprinderea Minieră, Ţesătoria Cazanele şi alte câteva unităţi economice s-au îndreptat spre zona comercială. În jurul orei 12.00 între cei din frunte se aflau şi maiorul Majeru, alături de drapelul batalionului de grăniceri pe care îl comandă. Grupul de manifestanţi a devastat Casa de Cultură, a atacat sediul Miliţiei orăşeneşti, apoi Primăria, ocazie cu care în flăcările incendiului declanşat în interiorul clădirii s-au ars documentele şi materialele de mobilizare depozitate aici de Centrul Militar Judeţean. S-a constituit Comitetul Democratic Provizoriu, iar la 13.30 primarul oraşului, Negulescu, sub presiunea unui grup, compus în mare parte din ţigani, şi-a dat demisia şi s-a refugiat în sediul Miliţiei orăşeneşti unde a rămas până la ora 20.00. La 19.30 s-a terminat instalarea pazei militare, folosindu-se compania de militari cu termen redus (TR). În jurul orei 22.00 s-a terminat instalarea filtrelor de la viaductele Orşova şi Bahna. Sistemul de conducere foloseşte radiotelefoanele de la grăniceri. Un grup de revoluţionari pune la cale în acest timp „o vizită” la compania de securitate de la Gură Văii. Maiorul Pârlea, şeful Miliţiei, a fost molestat.

Comunele unde clocotul Revoluţiei se manifestă mai aprins sunt: Gruia, Corcova, Cujmir, Gârla Mare.

Ora 24.00.

Pregătesc câteva date cu cele întâmplate în aria de activitate a comandamentului nostru.

La Timişoara, lt.col. Zeca, comandantul D.18.Mc., preia de la col. Rotariu comanda garnizoanei, se spune că din ordinul gl. Guşă!

În Olt, în după-amiaza zilei - în jur de 16.30 - s-a constituit Consiliul Judeţean al FSN condus de un avocat Grădineanu. Seara se încearcă o distrugere a barajului de la Strejeşti (informaţie neverificată).

În judeţul Hunedoara, la ora 10.00, capitală acestuia, Deva, este al treilea oraş al ţării unde învinge Revoluţia. E o chestiune neclară cu ceva şefi ai Securităţii ascunşi acolo. Profesorul Poraicu, ofiţer de rezervă, conduce primul Consiliu al FSN.

La Craiova, garnizoana cu armată câtă frunză şi iarbă, nu sunt semnalate acţiuni militare. Toate unităţile sunt însă pregătite pentru luptă. Cel mai popular nume, cel al actorului Tudor Gheorghe, este scandat pentru funcţia de primar al capitalei banilor.

La Târgu-Jiu urmaşii pandurilor au ieşit în Piaţa Victoriei. Armata a colaborat şi nu au fost probleme deosebite.

La Reşita, cetatea muncitorească trăieşte momente destabilizatoare. În piaţa centrală s-a strigăt toată ziuă: „Pentru morţii din Banat, Ceauşescu condamnat!”. La lăsarea serii, focul se dezlănţuie în zonă Brigăzii de rachete de la Dealul Lupacului.

La Arad, în piaţa Primăriei, armata are piedicile de siguranţă puse. Flori pe blindate. Conducerea a fost preluată de Frontul Democrat Român din Arad. În comitetul de conducere - un ofiţer, maiorul Marcu, comandantul Regimentului mecanizat din Cetate.

De Iliescu auzisem prima dată la Sibiu, unde eram elev al Şcolii Militare Superioare de ofiţeri. Era prin 1965, murise Virgil Trofin (se spunea că murise cu semnul întrebării) şi se tot spunea ceva de Iliescu. În orice caz, ceva de bine, de viitor, adică probabil un înlocuitor de nădejde, un cadru valoros al cui? Al partidului, al ţării; la Timişoara pe străzi se strigă „Iliescu”. Posibilul succesor. Revoluţia de la Timişoara începută cu câteva zile în urmă este deja victorioasă. Dar cu câte jertfe. Ostilităţile reizbucnesc. Însă după un război în toată regula, zidul tăcerii din jurul evenimentelor începe să se destrame. Dar încă nu a fost ales Consiliul Judeţean al FSN - sunt cu siguranţă probleme serioase şi probabil s-a declanşat lupta pentru putere. Se trage în continuare.

De la Petroşani se raportează că în Consiliul FSN al oraşului Petrila a fost ales căpitanul Avram Iancu. Nume istoric, nu îl cunosc, mă bucur pentru el.

22 Decembrie 1989 - realitate ce nu trebuie trecută cu vederea vreodată, mascată său interpretată aiurea. Ca un leit motiv însă, în toate acţiunile apar şi dispar teroriştii.

23 Decembrie 1989 (sâmbătă)

De la Slatina aflu nişte informaţii cu miliţieni şi alte personaje, greu de crezut. Am îndoieli care mă fac prevăzător. În ziua precedentă, plutonierul Paisie şi plutonierul Enache Ion l-au ascuns câteva ceasuri pe Ceauşescu, plimbându-l în zona Târgoviştei. Inginerul Victor Seinescu de la centrul de Seminţe este pe cale să facă infarct dând cu ochii de preşedintele României, adus aici, aşa, pe nepusă masă, de cei doi miliţieni. Soarta îi vă rezervă şi lui un sfârşit dubios. După un timp (din ce motiv, oare?), cei doi subofiţeri predau cuplul prezidenţial maiorului Cont de la Miliţia judeţeana Dâmboviţa.

La ora 18.30 miliţia se spală pe mâini pasându-l pe Ceauşescu şi consoarta sa Armatei, aşa că aceştia pică pe mâna lt. colonelului Kemeneci, comandantul U.M. 01417 care îi „cazează” în condiţii de siguranţă deplină. Ofiţerii unităţii rezistă la ofertele de mituire ale comandantului suprem.

Tot mai puţin indiferentă, Europa continuă să vizioneze Revoluţia română în direct, vizionează istoria vie, fără trucaje. Precipitarea evenimentelor şi multitudinea lor aduc în prim-plan neprevăzutul. Cine ar fi îndrăznit să-şi închipuie că războiul doi mondial nu se va desfăşura după principiile statuate ca urmare a învăţămintelor trase din primă conflagraţie mondială a secolului XX?

Războaiele din Malvine şi Golf confirmă că neprevăzutul este oricând la el acasă şi, iată, că „epoca de aur” e terminată. Iadul ei cu suferinţe şi sacrificiu, cu ani grei de viaţa, în care doar speranţa te făcea să mai trăieşti, îşi schimbă reşedinţa.

Războiul paralel, al zvonurilor, atinge apogeul. Dansul acestuia între realitate şi fals este întreţinut de o muzică bine orchestrată. Aici trebuie că a existat un mecanism bine pus la punct care a contat şi pe imaginaţia oamenilor.

În capitală Mehedinţiului, Armata este în acest ceas crucial alături de popor. Cu mândrie faţă de acest gest, poetul îndeamnă: „Patriei noastre / Spuneţi-i adevărul / Am fost acolo”.

Mă duc acasă, trec prin oraş în fugă. Dus-întors - 45 minute! Severinenii trăiesc drama Bucureştiului ca pe o dramă proprie. Aflu că de o jumătate de oră avem un nou primar în persoana juristului Victor Pască. Colonelul Brădiceanu mă priveşte întrebător. În mână am „Libertatea”, un ziar nou, ce înlocuieşte „Informaţia” Bucureştiului. Trecem în revistă situaţia din ţară.

La Bucureşti, luptele continuă. Se spune că unităţile speciale ale Securităţii trag în armată şi populaţie. Sibiul devine centrul de rezistenţă al Securităţii. Albaştrii contra kaki, mai precis contra Şcolilor Militare de ofiţeri ale Armatei. Multe victime în Sibiu!

La Braşov continuă să existe două focare de rezistenţă - unul în clădirea Consiliului Judeţean şi altul în clădirea Consiliului Municipal.

Ora 10.00.

Colonelul Pârvulescu, şeful Statului Major Judeţean al Gărzilor Patriotice, complet dezorientat, ordonă maistrului militar Maier să distribuie arme şi muniţie celor din consiliul FSN. Maiorul Bodescu ne informează şi împreună oprim acţiunea, care ar fi putut avea efecte neprevăzute.

În biroul fostului prim-secretar Busui, în Severin, la ora prânzului, un triumvirat care poate pune semne de întrebare. Colonelul Brădiceanu, comandant al garnizoanei, colonelul Manole, şeful Miliţiei, şi colonelul Preoteasă, şeful Securităţii. Ultimul, inteligent, rafinat - cred că şi profesionist - stă în espectativă, oarecum supus, ba chiar foarte liniştit.

Colonelul Manole, ca de obicei, când vorbeşte nu pricepi mare lucru - ăsta pentru că este emoţionat, vorbeşte la foc automat, dar nu este rău intenţionat. Nu au arme la ei şi sunt în civil. Televizoarele din sala de şedinţe sunt cuplate pe posturile Bucureşti, Sofia şi Belgrad. Ultimele două transmit în direct Revoluţia Română, uneori cu comentării în limba română. Crainicii televiziunii solicită disperaţi ajutor militar pe motiv că nu se mai poate rezista din cauza atacurilor succesive şi dese executate de terorişti.

(Va urma)


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-05-28

TAGURI: decembrie, 89, revoluţie, gelu, tudoroniu, severin, tudor, ratoi, militar, ofiter, arhive, mehedinti, garnizoana, timisoara, macri, general, mihalecea, revolutie, mihalache, bosoanca, dascalescu, ceausescu, bradiceanu





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri







Apa Nova