2016-12-04 08:11

SPECIAL


Europa - sub ameninţarea iernilor mai reci?

 |  19:17
Europa - sub ameninţarea iernilor mai reci?

Când, recent, unjurnalist, mirat de valul de frig şi de zăpada care s-au abătut asupra vestuluicontinentului nostru, întreba ce se întâmplă cu încălzirea globală, unspecialist de la Metéo France nu ezita să-i replice: „Da, dar Europa nureprezintă decât 2-3% din suprafaţa planetei şi priviţi ce se întâmplă în altepărţi...”. Într-adevăr, şi în acest an, iarna a readus în emisfera nordicăsevere valuri de frig şi de zăpada, în timp ce în Sud, vara este marcată deperioade caniculare, iar în zone precum Australia, inundaţiile fac ravagii.Semne ale unor dereglări climatice evidente, poate pasagere şi locale, dar careîşi caută explicaţiile aferente mai ales pentru cei care le suportă, custoicism, consecinţele.

Desigur,în mod general, răspunsul ar putea consta în aceea că încălzirea globală nureprezintă decât o faţetă importantă a schimbărilor climatice, iar dereglărilecare marchează prima perioadă a acestora se pot manifesta, printre altele, pelângă înmulţirea şi creşterea intensităţii fenomenelor meteorologice extreme, şisub forma unor „răciri” temporare şi locale ale vremii. Astfel, deşi aparentparadoxal, în ciuda încălzirii globale, Europa pare a fi intrat într-o perioadăde câţiva ani cu ierni mai friguroase. Aceasta nu înseamnă însă că se schimbătendinţa principală, la orizontul anilor 2100, de creştere substanţială atemperaturilor medii ale aerului şi la suprafaţa continentului nostru.

1. ÎncălzireaArcticii generează răcirea Europei şi a Americii de Nord

Într-o primăexplicaţie, diminuarea gheţii zonei arctice face să evolueze binecunoscutulfenomen zis de „albedo”: în vară, radiaţiile soarelui care, în vremuri normale,erau retrimise de gheaţă acoperită cu ninsoare pe suprafaţa neafectată, suntacum absorbite de apele întunecate ale oceanului, şi din faptul reduceriibanchizei, nivelul temperaturii creşte. Potrivit estimărilor, banchiza arcticăse reduce, mai ales vara, cu 20-30%. Va exista, astfel, un important flux caldcare va înainta spre atmosferă, cu consecinţa unui sistem de înalte presiunicare va împinge aerul polar către Europa.

Într-un studiupublicat în numărul din noiembrie trecutal publicaţiei Journal of GeophysicalResearch – Atmosphere, Vl. Petukov şi Vl. Semenov, doi cercetători de launiversităţile din Postdam şi, respectiv, Kiel (Germania), dezvoltă tezaconform căreia reducerea banchizei arctice, sub impactul încălzirii globale, arconduce, în special, la a face mai probabile ierni friguroase în Europa,nord-estul Americii şi nordul Asiei. Astfel, simulările realizate sugerează căo retragere a gheţii în Arctica, în Mările Barents şi Kara, triplează probabilitateade a se instala un decalaj de 1,5oC în timpul lunilor de iarnă înEuropa şi în nord-estul american. Respectivul mecanism e relativ simplu:reducerea banchizei permite schimburile de căldură şi umiditate între ocean şiatmosferă. Cu mai puţină gheaţă flotând pe oceanul arctic, atmosfera seîncălzeşte şi se umidifică la înaltă altitudine a emisferei nordice, iarpresiuni înalte se pot instala mai uşor. Acestea favorizează vânturile dinsprenord şi nord-est şi aduc un flux de aer polar asupra Europei. Să ne amintim, înacest context, că marile inundaţii de la noi din vara lui 2010 s-au datoratblocării, timp de trei săptămâni, a unei mari mase de nori, bogate în ploi,deasupra României, din cauza presiunii ridicate din nordul continentului. Totuşi,având în vedere că raportul universitarilor germani nu se bazează decât pe osingură serie de simulări, realizate după un singur model, el nu ne oferă decâtun indiciu asupra a ceea ce ar putea să se producă şi mai puţin constituie odemonstraţie definitivă.

Înciuda îndoielilor formulate de unii, teza că Europa ar putea cunoaşte ierni maireci este din ce în ce mai împărtăşită de specialişti. Astfel, comunicarea Arctica se încălzeşte, continentele serăcesc prezentată în cadrul colocviului Anului polar internaţional, ţinutla Oslo, în iunie 2009, James Overland, specialist al National and AtmosphericAdministration (N.O.A.A.) din SUA susţinea, de asemena, că „iernile friguroaseşi bogate în zăpadă vor fi regula, mai degrabă decât excepţia”.

Deasemenea, şi în contextul congresului de toamnă al American Geophysical Union(A.G.U.), desfăşurat la San Francisco, s-au auzit asemenea idei, ceea ceconsolidează teza unor posibile ierni mai friguroase în următorii ani, pentrubătrânul continent.

2. Încetinirea Gulf Streamului, din nou înatenţie

Discuţiile pe aceastătemă readuc în atenţie dezbaterile din anii 2000 asupra importanţei circulaţieioceanice în Atlantic pentru starea climei europene; atunci, o serie decercetători susţineau că încetinirea Gulf Stream, care transportă cătrecoastele bătrânului continent ape calde, formate în Golful Mexic, ar putea ducela răcirea în mod notabil a climei Europei. Opozanţii acestei idei replicauînsă că principala cauză a caracterului blând al climei continentale nu eracurentul marin, ci configuraţia circulaţiei atmosferice. Văzută din perspectivaultimelor evoluţii meteorologice, problema dobândeşte o serie de amendamente şinuanţări. Respingând simplismul şi schematismul abordării, climatologul Hervé LeTrent, directorul Institutului Pierre-Simon Laplace din Paris, precizează căaportul de apă caldă nu temperează în mod automat clima europeană; adevărataproblemă este, mai ales, aceea de a şti cum modificarea temperaturilor de lasuprafaţa oceanului influenţează asupra circulaţiei atmosferice, care estefactorul determinant. Din această perspectivă, o eventuală încetinire acurenţilor marini, prevăzută de modelele climatice, nu ar avea în mod necesarconsecinţe în sensul răcirii climei Europei şi, în plus, producerea unuiasemenea fenomen nu este aşteptată în cursul acestui secol.

3. De vină şi reducerea activităţii solare?

Fenomenul răciriiclimei Europei şi al nord-estului Americii îşi găseşte explicaţia şi în teoriivizând activitatea solară. Aşa, de exemplu, într-un articol publicat recent înrevista Environment Research Letters,Mike Lockwood de la Universitatea birtanică Reading face o corelare întrefazele de slabă activitate solară (precum între 2008 şi 2010) şi instalarea, întimpul iernii, de presiuni înalte deasupra Scandinaviei, aceasta devenindastfel furnizoare de aer polar asupra Europei. Totuşi, şi această teză are ohibă: este, din punct de vedere statistic, puţin spus nesemnificativă, şi nici unproces fizic nu este propus spre a explica o legătură de cauzalitate între celedouă fenomene.

Dealtfel, în 2013-2014, Soarele va trebui să revină la un maxim de activitate şibanchiza polară arctică îşi va continua, fără îndoială, declinul.

4. Epur si riscalda...

În orice caz,să nu uităm că înăsprirea iernilor în Europa nu este decât un fenomen trecătorşi local, tendinţa dominantă şi pe termen lung (100 de ani) rămânând cea aîncălzirii globale, sub impactul efectului de seră, accentuat de activitateaumană, inclusiv în privinţa continentului nostru. O formă de manifestare adereglărilor climatice în curs, cu atât mai mult cu cât anul trecut s-aremarcat şi prin numărul-record de catastrofe naturale legate de condiţiileclimatice.

Dealtfel, în cursul deceniului 2001-2010, temperaturile mondiale ale aerului aufost, în medie, cu 0,43oC superioare normalei calculate pentruperioada 1961-2000, respectiv cifra cea mai înaltă constatată vreodată pentruun răstimp de 10 ani. Între ianuarie şi august 2010, temperatura medie la bazaatmosferei a fost de 14,7oC, superioară cu 0,67oC medieiînregistrate pentru aceeaşi perioadă în cursul veacului trecut şi cea măsurată.Totodată, 2010 se înscrie printre primii trei ani cei mai calzi din ultimii 130de ani, de când avem înregistrări meteorologice sistematice.

Suficientedate spre a demonstra că tendinţa generală şi pe termen lung rămâne aceea aîncălzirii globale, în ciuda unor manifestări pasagere şi localecontradictorii, precum cele de revenire la virulenţa iernilor de altădată.

Şi, parafrazându-l peG. Galilei, nu putem decât să conchidem: Epur si riscalda... (Şi totuşi se încălzeşte!).


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639233-10-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image