2016-12-11 00:39

SPECIAL


Fondatorul conceptului “Zero emisii”, Gunter Pauli, interviu pentru “Puterea”. Economia albastră: cum să faci profit, inspirat de natură

 |  19:44

Gunter Pauli,fondatorul iniţiativei “Zero emisii”, un guru al dezvoltării economiceinspirate de natură, şi-a lansat în România cartea “Economia albastră. 10 ani.100 de inovaţii. 100 de milioane de locuri de muncă”. Noul model economic al doctoruluiPauli oferă întreprinzătorilor privaţi şi liderilor politici un instrument dedezvoltare personală şi socială capabil să susţină crearea de locuri de muncă,bunăstarea oamenilor, sănătatea lor, dar şi a mediului. Economia verde s-adovedit o utopie. Va reuşi economia albastră, bazată pe inovaţie şiantreprenoriat, să salveze civilizaţia secolului XXI?

De ce aţi ales Bucureştiul pentru a lansa în Europaaceastă carte?

România treceprintr-o criză majoră şi cred că în orice criză apare şi o oportunitate: să regândimmodelul economic actual şi să încercăm alte abordări. Vreau să contribui cuexperienţa mea şi a fundaţiei mele la crearea de joburi, la schimbarea mentalităţilorşi la deschiderea de noi perspective de afaceri, în special pentru tineri,pentru cei care pot să gândească diferit.

România e parte dintr-un mecanism global care s-a blocat.

Întreaga lume areprobleme şi asta e bine, pentru că acum putem, în sfârşit, realiza că am ajunsla limită cu modelul economic actual şi trebuit procedat altfel. Nu trebuie săarătăm cu degetul în trecut, ci să privim înainte spre inovare. Dacă lucrurilenu merg, să faci la fel ca predecesorii tăi este o greşeală. România face lafel ca toată lumea, ba mai rău, este dominată de importuri, astfel că nu îşipoate fructifica atuurile. Există potenţial: Dunărea, terenul agricol, multeavantaje naturale. Dacă modelul economic nu vă permite să concuraţi cu alteeconomii, atunci schimbaţi-l! Gândiţi-vă: ce aveţi mai bun, pe ce vă puteţibaza ca să câştigaţi competiţia? În Ghana, după o sută de ani de minerit, se plângeaucă peisajul este distrus, că multinaţionalele au lăsat în urmă doar poluare şinu vedeau nici un viitor pentru acele zone. Doar dacă noi înşine decidem că nuexistă nici o oportunitate, nu va exista una. Am găsit, însă, specialişti dispuşisă gândească liber, care au evaluat situaţia şi au înţeles că barajele şi tunelurileacestor mine pot fi convertite în centrale hidroelectrice. Aveau energieelectrică ieftină la îndemână, dar nu se gândiseră să o folosească. Până la sfârşitulanului, vor fi gata planurile şi nu va fi o problemă să găsească câteva sute demilioane de euro pentru a le pune în practică.

O soluţie la sărăcie şi şomaj, în viziunea autorităţilor,ar putea fi emigrarea în Occident. E o idee?

Nu e o soluţie,pentru că vor pleca cei mai buni, iar cei mai buni trebuie să rămână aici, sădezvolte capitalul naţional. Totuşi, nu se poate opri exodul forţei de muncăbine calificate prin plată. Întotdeauna vor fi ţări care oferă salarii maimari. Trebuie să le oferi tinerilor ocazia de a deveni antreprenori. Cel carepleacă după un salariu mai bun nu îşi schimbă soarta, nu devine un om pepicioarele lui. Trebuie să le oferim tinerilor modele şi să le arătăm exemplede succes pentru ca ei să aibă curaj să dezvolte proiecte personale. Secretulreuşitei este să faci ceva diferit. E foarte greu să concurezi cu McDonald’s lafăcut hamburgheri. Or, din păcate, majoritatea celor care pornesc noi afacerifac acelaşi lucru cu cei care au experienţă pe piaţă.

Daţi-mi un exemplu pozitiv!

E banal să spui căoricine are nevoie de apă. Cum poţi să ai succes pe o piaţă controlată de entităţipublice sau private uriaşe, care furnizează apă pentru uz industrial saucasnic? Foarte simplu: oferind o altă tehnologie. Noi am ales să ne inspirămdin natură. De altfel, toate soluţiile prezentate în această carte suntinspirate din natură şi folosesc legile fizicii. Vârtejurile apărute pe cursulrâurilor curăţă natural apa acestora. Aşa că am dezvoltat tehnologia Vortex,rezultând apă de calitate fără clor, fără staţii centrale de epurarecostisitoare. Astfel de inovaţii îţi permit să abordezi altfel competiţia.

Ce este economia albastră?

Am asistat cu toţiila prăbuşirea comunismului, probabil asistăm la apusul economiei capitaliste...ce urmează? O alternativă ar putea fi acest concept: economia albastră. Prin elam vrut să ne diferenţiem de aşa-numita economie verde. Ani întregiam tot auzit că dezvoltarea trebuie să fie sustenabilă, că trebuie să menajămresursele şi mediul etc. Economia verde este o iluzie. Soluţiile “verzi” suntdoar pentru cei foarte puţini şi foarte bogaţi. Economia verde necesită subvenţii,e scumpă, nu e competitivă, le cere investitorilor să facă profituri mai mici şiconsumatorilor să plătească mai mult. Aşa ceva nu va funcţiona. Economiaalbastră nu necesită subvenţii, iar acesta e lucrul cel mai important.Guvernele lumii sunt falite. Se împrumută, iar aceste credite vor fi plătite dedouă-trei generaţii. Soluţia e să obţii un preţ mai scăzut pentru produse decalitate mai bună. Nu poţi să ai produse de calitate la un preţ mai mic fără săschimbi tehnologia. Economia albastră propune folosirea pe scară largă a inovaţieişi dezvoltarea spiritului antreprenorial al fiecărui om. Economia albastră estebazată pe analize ştiinţifice prin care se identifică invenţii ce pot ieftiniprodusele şi creşte calitatea lor, iar soluţiile presupun antreprenoriat. Firmelecare vând energie electrică sau alimente nu doresc o schimbare. Ele fac bani caşi până acum, de ce să se schimbe? De ce să-şi piardă avantajul mărimii? Soluţiatrebuie să vină de la micile întreprinderi dezvoltate de oameni cu spirit antreprenorial.

E o soluţie la criză?

Prima reacţie a unuipatron sau a unui politician, în faţa crizei, presupune tăierea costurilor: tăiereasalariilor, tăierea bugetelor etc. Asta nu face bine nici oamenilor, nici economiei.Un antreprenor are o altă abordare, încercând să obţină mai multe venituri.

Daţi-ne un exemplu de antreprenoriat?

Beţi cafea? Doar 0,2%din biomasa pusă într-o ceaşcă de cafea este ingerată, restul se aruncă lagunoi. Am dezvoltat în Olanda o companie cu 200 de angajaţi care colecteazăaceste deşeuri de la cafenele. Şi le folosesc în ciupercării. În loc să creştemciuperci pe lemnul de stejar (vă daţi seama cât de scump este să obţii lemn destejar în Europa), le creştem pe un pat de cafea, care oferă masa lemnoasănecesară, dar stimulează şi creşterea. Cofeina din resturile de cafea fac caciupercile să atingă maturitatea în trei luni în loc de nouă, ceea ce reducefoarte mult preţul acestui produs de lux. Reţineţi că materia primă este obţinutăgratis, cafenelele plătind pentru înlăturarea acestor “resturi”.

Acolo legea le obligă. În ţări unde se aruncă resturilela chiuvetă...

Aş începe să lucrezcu cei care respectă legea. În Germania, de pildă, am început acest proiect cuMinisterul Mediului din Berlin. Colectăm cafeaua folosită de la cei 3.000 deangajaţi şi cultivăm ciupercile chiar în subsolul ministerului. Obţinem orecoltă de 150 kg pe zi, astfel că oricine poate să vadă că sistemul funcţionează.Trebuie să existe şi în România instituţii care înlătură deşeurile respectândlegea.

Nu încearcă să vă blocheze marile firme de salubritate?

S-ar putea ca miciiantreprenori să se lovească uneori de marii actori, care au influenţă şi poateapelează şi la corupţie. Este însă redus riscul ca micile firme inovative săsupere marii jucători de pe piaţă. Cât putem să-i afectăm cu proiectul nostrude reciclare a cafelei? Practic, nu le schimbăm cu nimic cota de piaţă, aşa căne ignoră.

Sunteţi siguri că economia verde este oiluzie?

În adâncul inimii, amsimpatii ecologiste. Toţi vrem o dezvoltare sustenabilă, dar să fie şi practică.Ideile romantice care te influenţează la o anumită vârstă nu pot funcţiona înviaţa reală. Nu doar economia verde este o iluzie, ci şi să aştepţi ajutor dela guvern, de la FMI sau UE. S-ar putea să vină, dar va dura mult şi va fiscump. Trebuie să acţionezi singur, pragmatic, respectând principiile, dar fărăsă visezi utopii. Cei care se pretind ecologişti şi cred că asta înseamnă să îmbrăţişezecopacii şi să viseze frumos, nu aduc soluţii pentru problemele reale.

Ce fac cei pragmatici?

Ce pot face dacă înţeleglegile fizicii? Iată un exemplu: agricultura modernă are nevoie de irigaţii.Dacă folosim modelul Vortexului, de care am amintit, necesarul de apă scade cu30% pentru că, în locul dispersiei haotice, vom avea o furnizare controlată deapă, care pătrunde mai bine în sol. Am găsit ideea, am avut dispozitivul, undesă o aplicăm? Am identificat un mare consumator de apă pentru irigaţii, care săaibă şi bani pentru noua tehnologie: terenurile de golf din Suedia. DarVortexul mai face ceva. Scoate aerul din apă şi astfel distruge bacteriilepatogene sau algele, purificând apa fără substanţe chimice. O soluţie maiieftină şi mai sănătoasă. Deci, am ţintit firmele de alimente, cărora le vindemeconomii, nu o maşină de purificare a apei, care costă 250 de euro. Amdescoperit apoi că e nevoie de acest dispozitiv într-un patinoar, deoarece apafără aer îngheaţă mai bine şi cu un consum mai redus de energie. Până la urmăau rezultat 37 de afaceri bazate pe conceptul de Vortex.

Totul pleacă de la natură?

În natură, trebuie săurmăm legile fizicii. Inginerii au forţat natura. Noi, cu inovaţiile noastre,nu vrem să mergem împotriva naturii, ci să urmăm legile fizicii, profitând deele. De aici s-a desprins şi conceptul zero emisii şi toate proiectele derivatedin acesta.

Cum vă finanţaţi fundaţia?

80% din veniturilefundaţiei sunt generate din vânzarea cărţilor. În România, nu este o operaţiunepentru profit, dar în SUA, unde se cumpără milioane de exemplare, se genereazăvenituri corespunzătoare. Ideile pe care le promovăm sunt vândute deantreprenorii care le pun în practică, nu de mine personal. Pe site-ul oricine poate săcunoască aceste idei de afaceri, să înţeleagă bazele modelului economic pe careîl propunem şi să găsească aplicaţiile necesare pentru a putea folosi inovaţiile.

Energia eoliană este în plină dezvoltare în Dobrogea. E osoluţie e de viitor?

Nu, ca şi alte modeledin economia verde nu are un viitor, pentru că se bazează pe subvenţii. Energiasolară, uitaţi-o! A fost utilă pentru a permite omului să meargă pe lună, darcostă prea mult pentru alimentarea cuptorului cu microunde din bucătărie.

Parcurile eolienenecesită fie bani de la guverne, fie o creştere a preţului plătit debeneficiari. Este ridicol să investeşti în generatoare montate pe stâlpi, cândaceşti stâlpi deja există. Noi am creat designul unui generator amplasat îninteriorul acestor structuri metalice, care ar putea furniza electricitate laun cost de 0,5-1 cent/kw/h. În Franţa, de pildă, sunt 78.000 de stâlpi deînaltă tensiune, care ar furniza energie cât şase centrale nucleare. Companiilede electricitate nu vor să dezvolte astfel de soluţii, ci doresc energienucleară, care le aduce profituri mai mari, sau vor parcuri eoliene, care costămai mult. Aşa că am căutat în alte zone beneficiarii proiectului şi vom vindetehnologia în India. Gândiţi-vă că acolo există 1,5 milioane de stâlpi de înaltătensiune pe care se pot amplasa astfel de generatoare.

China nu este interesată?

Principala problemă înChina este mâncarea. Lucrăm pentru chinezi, oferindu-le soluţii de purificare aapei în industria alimentară. Vom dezvolta în China şi o experienţă de succesdin Brazilia. Acolo, am produs spirulină, folosind CO2-ul generat într-otermocentrală pe cărbune. A rezultat un concentrat de alge, folosit pentru acompleta hrana copiilor cu malnutriţie, iar costul este de doar 0,5 dolari/kg.Cum este posibil? Finanţăm producţia din creditele de CO2 plătite pentrupoluare, din preţul concentratelor alimentare, dar şi din producţia de biodiselextras din alege. Ce rămâne după extracţia biodiselului? Un ester pe care îl vândindustriei cosmetice. Astfel obţin patru surse de venit dintr-o singură întreprindereşi evident că produsele sunt foarte ieftine.

Luptaţi cu poluarea?

Îmi place poluarea:asta înseamnă că cineva nu ştie cum să utilizeze resurse pe care le aruncă înmediu şi pe care le pot utiliza eu. Nu există poluare, ci doar resurse pe carele poţi obţine gratis şi le poţi utiliza pentru altceva.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638942-11-13



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image