2016-12-03 23:58

SPECIAL


Gazele de şist, între necesitate şi poluare

 |  18:21
Gazele de şist, între necesitate şi poluare

Gazele de şist au fost văzute ca o speranţă de independenţă energetică pentru ţările care deţin astfel de rezerve. SUA, Franţa sau România, toate s-au bucurat că nu vor mai depinde de gaz din altă parte a lumii, cel mai adesea Rusia. Numai că metodele de extracţie s-au dovedit a fi greu de acceptat în Europa, din cauza potenţialului de poluare pe care-l prezintă, astfel că unele state au luat decizia de a interzice exploatarea acestor zăcăminte.

România deţine rezerve de gaze de şist suficiente ca să fie luate în seamă în vederea exploatării lor. La ora actuală, nu există nici un acord petrolier activ care să permită explorarea şi exploatarea gazelor de şist. În urma licitaţiilor organizate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), Chevron a câştigat trei perimetre în Bihor, Vaslui şi Constanţa (aproximativ 2.700 kmp), iar MOL un alt perimetru. Până acum, nu au fost promovate hotărârile de Guvern prin care aceste companii să poată demara lucrările de explorare şi exploatare.

Metode periculoase de extracţie

Marele dezavantaj al gazelor de şist îl reprezintă posibilitatea de extracţie. Spre deosebire de gazele naturale obişnuite, aceste gaze neconvenţionale sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat şi care necesită tehnologii speciale pentru extragere. Exploatarea zăcămintelor se face printr-o metodă numită fracturare hidraulică, ce implică folosirea unor cantităţi impresionante de apă, aditivi şi nisip. Forarea se face la 2.000-3.000 de metri adâncime, după care rocile sunt fisurate cu substanţe care prezintă pericol de poluare, pentru că ar putea ajunge în pânza freatică.

Pe lângă poluarea surselor de apă, cu grave repercusiuni asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, se pare că metoda utilizată prezintă potenţial seismic. În Marea Britanie, procedurile de explorare a gazelor naturale din plăcile de şist din Lancashire au fost oprite, sub suspiciunea că ar declanşa cutremure, după ce mai multe mişcări seismice de mici dimensiuni au fost înregistrate în zonă.

În România, unul dintre cele mai importante zăcăminte se află în Dobrogea, unde este situată şi centrala nucleară de la Cernavodă.

Bulgaria, ultima interdicţie

Statele Unite sunt cele care au reuşit dezvoltarea unei tehnologii de extragere a gazelor de şist, ceea ce i-au permis să scape de furnizorii externi Rusia şi Qatar. De aceea, companiile americane sunt vârful de lance în exploatarea acestor tipuri de zăcăminte. Metoda de exploatare se pare că nu este tocmai corectă, pentru că se pune problema modernizării ei. Între timp, Franţa a interzis producţia de gaze de şist din cauza pericolului de poluare, iar Bulgaria a luat o decizie similară, după ce Chevron începuse deja explorarea zăcămintelor din nord-estul ţării, la graniţa cu România. Hotărârea bulgarilor a deranjat destul de mult compania americană, pentru că, imediat, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a anunţat o vizită la Sofia, la începutul lunii februarie 2012, la numai câteva zile de la luarea deciziei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639553-10-17



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image