2018-11-14 21:48


hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă

 |  20:55
hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă

„Stăm pe umerii unor uriaşi!” Această veche, dar mereu valabilă şi actuală maximă ce sintetizează datoria celor de azi pentru cei de ieri pare cu atât mai potrivită atunci când ea evocă dificultatea unor începuturi, a vremurilor în care lucrurilor li se punea un temei, şi încă şi mai „grea” dacă ne amintim truda femeilor lucrătoare în ale firului, de o disciplină şi rigoare ieşite din comun. Se cuvine oamenilor acelor timpuri, pentru jertfa lor, cinstirea celor care i-au cunoscut şi mai ales respectul fără rest al celor care nu au avut şansa de a-i întâlni. Ecaterina Teodorescu-Humă este o astfel de personalitate care binemerită tardiva noastră recunoştinţă.

hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă
zoom

A fost Rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în perioada 1984-1989.

Până în anul 1989 a fost profesor îndrumător pentru mai multe generații de studenți la Secția de Arte Textile, specializarea „Imprimerie textilă”. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și a deținut un palmares bogat de expoziții naționale și internaționale. Lucrările domniei-sale se află în colecții publice, colecții de stat și particulare din țară și străinătate.

.................

 

,,Artele textile implică astăzi o gamă largă de semnificaţii; ele se impun ca o modalitate de permanentă metamorfozare a unui limbaj plastic specific epocii moderne. Datorită faptului că artele textile în  majoritate se înscriu în sfera marii producţii, actul de creaţie devine un fapt social, iar importanţa lui ca necesitate umană şi socială creşte zi cu zi. Obiectul textil devine un repertoriu de mijloace, necesar în vederea atingerii unui scop estetic. Importanţa lui nu se limitează doar la funcţionalitate, el îşi revendică din ce în ce mai mult o calificare estetică. Fidelitatea faţă de natură derivă din investigarea însăşi a obiectivităţii acesteia. Fiecare element al naturii reprezintă un univers. Sintetizarea plastică deschide un drum larg spre un concret nebănuit de bogat. Nevoia de claritate riguroasă, dorinţa de inteligibilitate determină respectarea naturii. Necesitatea de a face o artă accesibilă înseamnă angajarea artei conştient în tendinţa de captare a publicului alături de creator, reinstalând astfel şi un echilibru al simţurilor.

Frumosul este semnul binelui. Frumuseţea este culoare, formă, compoziţie, echilibru.”

Teodorescu-Humă Ecaterina (statement, pliantul expoziţiei personale de artă textilă, Galeria   de artă ,,Simeza”, August 1976)

 

hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă
zoom

Cel mai greu este să scrii despre oamenii pe care-i iubeşti şi care au plecat printre îngeri. Fiind într-o asemenea situaţie, văd timpul ca pe un ghem uriaş, desfăşurându-se până departe în anul 1980, pe când eram studentă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din  Bucureşti. Acolo şi atunci am întâlnit-o pe cea care mi-a devenit mentor, doamna profesor universitar Ecaterina Teodorescu-Humă. M-au impresionat de la început: privirea caldă, glasul blând, ţinuta elegantă, atitudinea  binevoitoare.

Născută în anul 1926, în comuna Vidăcuţ, din județul Harghita, eleva Humă Ecaterina a urmat cursurile şcolii primare din satul natal, şcoală în care tatăl său Nicolae Humă, era învăţător. Anul 1935 zguduie din temelii viaţa familiei Humă prin decesul mamei, Eleonora Humă. Ecaterina Humă avea pe atunci 9 ani. Dispariţia mamei a marcat definitiv traseul vieţii tinerei familii. Comunitatea satului Vidăcuţ nu le dădea prea multe şanse de reuşită celor trei copii rămaşi fără mamă. Anul  1935 a fost pentru copilul Ecaterina Humă momentul maturizării forţate, al trezirii conştiinţei de sine şi, de asemenea, momentul angajamentului tacit  luat în privinţa grijii faţă de destinul familiei sale. O povară asumată cu iubire, cu devotament şi  responsabilitate nu pentru o zi, ci pentru o viaţă.

Odată cu trecerea anilor, în discuţiile pe care le-am avut cu domnia-sa, apărea menţionat, nu de puţine ori, acest episod. Era o confesiune asemeni unui monolog, în care sentimentul datoriei împlinite faţă de propria conştiinţă, era aproape palpabil: cei trei fraţi crescuţi fără mamă, plecaţi din comuna Vidăcuţ la studii în oraş, au ajuns profesori respectaţi în Bucureşti, având la rândul lor copii, nepoţi, crescuţi în cultul muncii demne, al valorilor morale tradiţionale,  al iubirii pentru bine şi frumos. Era împăcată pentru a-şi fi dus la bun sfârşit menirea.

Am insistat asupra tabloului familiei Humă deoarece a fost purtat cu sfinţenie, asemeni unei icoane, în sufletul doamnei mele profesoare Ecaterina Teodorescu-Humă, pe parcursul întregii vieţi. Această icoană i-a fost sprijin, ghid, îndemn în ceasurile de bucurie sau tristeţe.

hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă
zoom

După terminarea cursurilor şcolii primare din comuna natală, a absolvit Şcoala normală din Bucureşti, iar în 1946 a obţinut Diploma de învăţător. Dragostea moştenită pentru oameni, pentru frumos şi dorinţa permanentă de a evolua, au determinat-o să urmeze între anii 1947-1953 cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din  Bucureşti, secţia Pedagogică. După absolvire a lucrat în cele mai importante centre de creaţie din industria textilă din Bucureşti, realizând peste 700 de proiecte avizate pentru imprimeuri pe suport textil, destinate vestimentaţiei şi decoraţiilor de interior. Cu o parte dintre aceste prototipuri  realizate în întreprinderile Ministerului Industriei Uşoare a participat la târguri, congrese de modă, expoziţii internaţionale.

Din 1960 până în 1989 a fost cadru didactic universitar la Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, perioada 1984-1989 găsind-o ca Rector al acestui institut.

De asemenea, doamna Ecaterina Teodorescu-Humă a  fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și a deținut un palmares bogat de expoziții naționale și internaționale.

Activitatea sa artistică cuprinde: expoziţii personale (1968, Sala Kalinderu, Bucureşti; 1976, Galeria de Artă Simeza, Bucureşti); participări cu lucrări de tapiserie şi imprimeuri pe suport textil la expoziţii internaţionale de artă decorativă (1965, Moscova, U.R.S.S.; 1966, Praga, Cehia; 1967, Köln, Germania; 1969, Bruxelles, Belgia; Paris-Orly, Franţa; 1970, Moscova, U.R.S.S.; 1974, Boston, S.U.A.); începând cu anul 1954, participă  cu lucrări de tapiserie şi imprimeuri pe suport textil la expoziţii de grup din ţară şi la Bienalele de Artă Decorativă organizate în Bucureşti.

O parte dintre lucrările de tapiserie, panourile decorative imprimate manual, piesele de mobilier pictat şi picturile în ulei  pe pânză realizate înainte de 1990 se află în colecţii private şi de stat din ţară şi străinătate (Germania, Grecia, Turcia, Canada, S.U.A.)

A întreprins călătorii de studii în Italia (Perugia), schimburi de experienţă cu Institutul de Arte Decorative din Budapesta, a realizat cursuri de specializare în Întreprinderile Textile din Shanghai,  Institutul Central de Arte Decorative Pekin, şi în Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde a executat lucrări practice în tehnicile specifice artei monumentale.

hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă
zoom

O muncă titanică dedicată artei, şcolii, celor care au avut şansa de a-i fi studenţi, familiei. Doamna profesor Ecaterina Teodorescu-Humă a avut nobila şi dificila misiune de a construi nu numai propriul destin, destinul familiei sale, dar a lăsat urme adânci, de neşters, în amintirile tuturor celor au cunoscut-o, în destinul meu personal. A fost nu numai un profesor şi un artist desăvâşit, dar şi soţie şi mamă exemplară.

Deşi a avut o viaţă plină de încercări, niciodată nu s-a plâns de nimic, niciodată nu a acuzat pe nimeni de nimic, niciodată nu a împovărat pe nimeni cu nimic. A luptat cu demnitate, modestie, iubire, calm şi înţelepciune pentru tot ce ajută la înălţarea sufletului şi a spiritului. Generozitatea de care a dat dovadă ne obligă pe toţi cei care i-am fost studenţi să fim la fel.

Dincolo de cuvinte, dincolo de ce aş putea spune despre acest Om drag sufletului meu, dincolo de recunoştinţa pe care i-o voi putea mereu, rămâne şi amintirea felului în care m-a făcut să mă simt: respectată, apreciată, ocrotită, plină de speranţe. Întâlnirea cu doamna mea profesoară Ecaterina Teodorescu a fost, pentru mine, unul dintre cele mai frumoase daruri pe care le-am primit în această viaţă.

Timpul nu iartă şi te obligă să accepţi urmele pe care le lasă în urma lui.

Doamna Ecaterina Teodorescu-Humă a fost înmormântată la început de Decembrie 2016, după cum şi-a dorit, în satul copilăriei sale, în curtea şcolii primare, alături de mama şi de tatăl ei.

(„Dincolo de cuvinte”, Daniela Frumuşeanu, conf. univ. dr, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti)

 

hoSTIUcARTA.ro: In Memoriam Ecaterina Teodorescu-Humă
zoom

Ne  amintim  mereu  de  anii studenţiei, cu  nostalgie  şi  cu drag. Anii când  ai vise care se pot materializa  cu  uşurinţă, prin  muncă şi perseverenţă, iar atunci când eşti călăuzit  de un profesor valoros, imposibilul poate deveni  posibil. Am fost studenta doamnei profesor Ecaterina Teodorescu, decan al Facultăţii de Arte Decorative, secţia Textile-Imprimeuri, în perioada  anilor 1979-1983. A fost un  foarte dotat pedagog, artist plastic, cu suflet imens de mamă şi de prietenă. Un om de mare valoare morală şi spirituală, un suflet altruist, pus pe  fapte mari, plin de modestie şi bun simţ. Un interlocutor minunat, cu o putere de muncă ieşită din comun, cu dăruire şi pasiune în munca de profesor, dar şi de artist consacrat, unde s-a dovedit a fi un deschizător de drumuri în arta decorativă, respectiv textile-imprimeuri, prin  unicitate şi talent.

În opera doamnei Ecaterina Teodorescu se împletesc scene şi elemente din natură, creând un spaţiu care invită la meditaţie şi visare, în care cuvintele par de prisos. Lucrările vorbesc de la sine, participând regal la alcătuirea  patrimoniului cultural românesc. Spiritualitatea rămâne subjugată artei regretatei doamne profesor şi artist plastic, Ecaterina  Teodorescu.

(Carmen Bazilescu, artist plastic, membru al UAPR, Filiala Arte Decorative)

 

,,Un pios omagiu şi un gând de bun rămas…”

(Răzvan Teodorescu, Academician)


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-01-20

TAGURI: hoSTIUcARTA.ro, ecaterina teodorescu huma
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...