2016-12-08 04:14

SPECIAL


Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi

 |  18:09
Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
Multitudineafestivalurilor și târgurilor meșterilor populari organizate în ultimii ani înRomânia a reaprins în mediul rural, și nu numai, dragostea pentru tradițiilestrămoșești. În lipsa unor alte surse de venit, cum ar fi cele din agriculturăsau creșterea animalelor, mulți s-au apucat să confecționeze obiecte deartizant, numai bune de vândut în preajma marilor sărbători creștine ori lazilele orașelor. Meșteșugariîn ciberspațiu

Încă de la primeleore ale dimineții, la intrarea în Horezu, cele câteva chioșcuri de lemn,aliniate de-o parte și de alta a șoselei, își deschid obloanele. Cum ajungi încentru, dinspre Râmnicu Vâlcea, pe partea dreaptă, înspre zonele deluroase dinapropiere, se face celebra stradă a olarilor. Din loc în loc, cale de 2,5kilometri, și pe stânga și pe dreapta, te întâmpină casele artiștilor în lut,ornate cu farfurii, străchini și urcioare pictate cu migală. Cei mai mulțidintre ei au agendele pline pe tot parcursul anului, trebuie să participe latârgurile de la Muzeele Satului sau Ţăranului Român, la zilele Iașului,Târgoviștei, Brașovului, Râșnovului. De-a lungul timpului, între vecini aapărut o veritabilă concurență, ca să nu spunem mai mult - cine să meargă lamai multe târguri, cine să vândă mai mult, care să fie mai căutat și apreciat,în special de străini. Notorietatea se câștigă greu, iar oamenii nu faceconomie de imaginație și mijloace atunci când vor să-și promoveze marfa. Unii și-au făcut pagini pe net, conturi în rețelele de socializare și pemessenger, alții se axează mai mult pe desenele cât mai elaborate sau pe vadulcreat de strămoșii lor. Cei tineri sunt receptivi la noile cuceriritehnologice: cu o mână frământă lutul și cu cealaltă vorbesc la mobilulandroid. De bază rămâne însă tot munca.

„Nupot trăi fără să pictez!”

În casafamiliei Bâscu, oamenii, de la mic la mare, trudesc zilnic pe tărâmul arteipopulare. În timp ce Mihai, capul familiei, se ocupă de confecționatul brut alobiectelor de lut, Mihaela, consoarta lui, pictează farfuriile, cănile, vasele,blidele și urcioarele. „La început mi-era așa de greu, cu pictatul, amestecamculorile, mă mânjeam toată, zice ea, veselă ca o vrăbiuță. Acum cred că n-așputea să trăiesc fără să pictez farfurii.”

Cei micise ocupă de transporul lor la cuptorul de ars ceramica, unde bunicilor lerevine această sarcină. Nimeni nu stă degeaba. Mai sunt de hrănit animalele, deîngrijit grădina de zarzavaturi, de cules fructele. Treabă cât cuprinde. Cândva fi mare, Cosmina, mezina familiei, care are doar 10 ani, visează să devinăprimar al localității. De ce? „Vreau să fie bine și frumos la noi în Horezu,explică fata, serioasă și cu un elan revoluționar în priviri, de juri că-i încampanie electorală. Și mai vreau să rezolv problema alunecărilor de teren. Noiam avut aici o casă, când eram nițel mai mică, și s-a fărâmat toată. Trebuie săfie o soluție să n-o mai ia casele la vale…!”

Întretimp, viața acestor oameni decurge simplu, iar pregătitul formelor de lut șidesenatul lor nu s-a schimbat de două mii de ani. Un element de stabilitate lacare se raportează întreaga comunitate, un reper imposibil de aflat pentruorășeni.

Asiaticii fac mareconcurenţă meşterilor populari

În vreme cemeșteșugarii autentici sunt încă conectați la izvoadele străbune și veghează lapăstrarea nealterată a valorilor românești, cei care pășesc abia acum pe drumulartei populare aduc tot soiul de „îmbunătățiri” și inovează modeleletradiționale. Ieșitedin mâinile făurarilor, unele obiecte seamănă cu cele făcute de artiștiiconsacrați, cu studii serioase în domeniul artelor plastice, altele cad încategoria kitsch-urilor. Pe tarabelecomercianților de artizanat se dă zilnic o bătălie mută între elementeleîmprumutate din alte culturi și cele ale noastre. Piticii nemțești de grădinăse uită cu trufie la ouăle încondeiate bucovinene, în timp ce statuetaburtosului Budha concurează linia mlădioasă a vaselor și urcioarelor oltenești.Producătorii își adaptează stilul cerințelor pieței, care nu întotdeauna estefavorabilă tradiției mioritice. Pe de altă parte, chiar și asiaticiistabiliți în România au intuit o oportunitate în folclorul românesc. Și nu deazi, de ieri. Există chinezi care lucrează ștergare și șervete românești saupictează farfurii din lut ars și chiar icoane pe sticlă sau pe lemn. Mai scapăei uneori pensula și ochii sfinților apar ușor subţiați și cam oblici, dar nu-io tragedie. Se vând și așa, că-s mai ieftine icoanele lor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-06-20

Mai multe imagini:
Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
zoom
Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
zoom
Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
zoom

Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
zoom
Icoane și farfurii tradiționale românești pictate de chinezi
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

DETECTIV
30 Iun 2011

DE AIA AI E FRICA LUI BASE SA FACA AFACERI CU CHINEZI ! SA NU CUMVA SA-I IA LOCUL VREUNUL !
ZIARIST1
30 Iun 2011

Ar fi o idee sa aducem un chinez in locul lui Base!

Adauga un comentariu

Random image