2016-12-08 08:17

SPECIAL


Incendiile din Rusia ar putea trimite un nor de cenuşă radioactivă peste Europa

 |  18:47
Incendiile din Rusia ar putea trimite un nor de cenuşă radioactivă  peste Europa

Caniculaseveră, însoţită de incendii şi de poluare masivă a atmosfereicare afectează de câteva săptămâni partea vestică a Federaţiei Ruse erau deaşteptat. Ea se înscrie în rândul fenomenelor meteorologice extreme prezente înultimele decenii peste tot în lume, marcând dereglarea sistemului climatic dincauza încălzirii globale. Într-o perspectivă pe termen scurt, situaţia esteexpresia adeveririi estimărilor institutelor de specialitate britanic şiamerican că 2010 poate reprezenta cel mai cald an de când avem înregistrărimeteorologice sistematice (circa 130 de ani). Lucru este deja probat pentruprimele 6 luni ale anului.

Ceea ce se întâmplă acum la Moscova ne aminteşte desituaţia generată în unele capitale vest-europene, în frunte cu Parisul, învara anului 2003, când din cauza caniculei au murit zeci de mii de persoane, înprincipal oameni în vârstă şi suferinzi. Situaţia din Rusia se caracterizeazăprintr-o serie de particularităţi. Mai întâi, suprafaţa întinsă afectată: dincauza temperaturilor ridicate s-a instituit starea de urgenţă în 7 regiuni aleţării. Apoi, apariţia unei poluări severe a aerului capitalei, din cauzaincendiilor, şi afectarea astfel a milioane de persoane. Nu în ultimul rând, amasistat la adoptarea de măsuri cel puţin spectaculoase, precum decretarea decătre primul-ministru Putin a unui embargo la exportul de cereale pentruperioada 15 august-31 decembrie 2010 sau evacuarea unor centre militareimportante, inclusiv a unor depozite de armament nuclear.

Pericol de contaminare cu Cesiu

Factorul nuclear reprezintă un alt specific al „caniculeiruse” şi un pericol major al consecinţelor schimărilor climatice. Chiar dacă,potrivit declaraţiilor autorităţilor, incendiile au fost stabilizate în jurulcentralei nucleare din Sarov (regiunea Nijni Novgorod), de unde s-au evacuat materialede fisiune nucleară şi explozibile, problema rămâne deschisă în privinţa altorzone. Propagarea incendiilor în regiunea Briansk, în apropiere de Ucraina şiBelarus, puternic afectate de depuneri radioactive rezultate din accidentul dela Cernobîl, din 26 aprilie 1986, ar conduce la ridicarea, odată cu fumul, aresturilor de Cesiu-137 care mai persistă şi la provocarea unei noi poluăriradioactive. Un asemenea fapt s-a produs, de pildă, în zone din Ucraina cuocazia incendiilor din 2002. Ce s-ar putea întâmpla în cazul apariţiei unorputernice incendii în zona Cernobîlului...

Catastrofa are şi cauze umane

În mod evident catastrofa nu are numai cauze naturale, cicel puţin cu titlul de condiţii favorizante în producerea ei se află şi greşelide atitudine generală faţă de mediu natural, în special faţă de păduri. Sevorbeşte de faptul că, mai ales după 1990, preocuparea de protecţie afactorului forestier a dispărut din Rusia. Sub presiunea sărăciei, miciiproprietari au defrişat pădurea, iar grupuri de interese economice au făcut dinexploatarea şi valorificarea lemnului o uriaşă sursă de profit. Şi toateacestea pe fondul diminuării controlului public asupra respectării legislaţieiîn vigoare în materie. De altfel, în 2004, Ministerul mediului a fostdesfiinţat, iar Agenţia federală a pădurii a fost arondată Ministeruluiresurselor naturale care nu are ca obiectiv protejarea, ci exploatareaeconomică a acestora, inclusiv a pădurilor. Totul a culminat cu adoptareanoului Cod silvic din 2007, prin care s-a descentralizat şi transferatregiunilor responsabilitatea de administrare a spaţiilor forestiere,născându-se astfel o stare de confuzie, exploatată de cei interesaţi.

Concluzii

Cel puţin trei concluzii trebuie reţinute. Schimbărileclimatice au devenit o realitate pretutindeni şi singura atitudine rezonabilă oreprezintă adaptarea cât mai grabnică şi mai adecvată la efectele lor. Altfel,consecinţele pot fi din ce în ce mai dramatice. Reacţia autorităţilor trebuieinstituţionalizată prin crearea de strategii şi planuri de aplicare a lor,particularizate la fiecare zonă. De exemplu, în marile oraşe occidentale înfiecare an se evaluează şi aprobă planuri de luptă anticaniculă. În fine, informarea şi educaţia populaţiei în acest sens rămânun element indispensabil şi necesită o acţiune eficientă în domeniu.

Prof. univ. dr. Mircea Duţu

Preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-04-15



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image