2016-12-02 20:10

SPECIAL


Insuficienţa cardiacă, mai gravă decât cancerul

 |  17:22
Insuficienţa cardiacă, mai gravă decât cancerul
Frecvenţa bătăilor inimii poate prezice lungimea vieţii.Cercetătorii au descoperit de multă vreme o legătură între numărul decontracţii cardiace pe minut şi speranţa de viaţă a diferitelor mamifere.Şoarecele, care are o rată de circa 600 de bătăi pe minut, trăieşte numai doi-trei ani, în vreme ce balena sau elefantul, având o frecvenţă de 20 de ori maimică au o speranţă de viaţă corespunzător crescută. Omul este singura speciecare nu se încadrează în această ecuaţie, având, teoretic, o speranţă de viaţăde 100 de ani, la un puls de 60 de bătăi pe minut. Sportivii, a căror inimăbate mai rar, trăiesc mai mult decât media. La cei cu afecţiuni cardiace apare,într-o primă etapă, o accelerare a pulsului, după care miocardul îşi epuizeazărezerva biologică, creşte numărul spitalizărilor şi se degradează capacitateade efort, în final survenind moartea.

Dacă medicii acceptau creşterea frecvenţei cordului, încazul insuficienţei cardiace, noi studii au arătat că acest mecanism decompensare accelerează degradarea miocardului.Cea mai importantă noutate a Congresului Naţional de Cardiologie,desfăşurat recent la Sinaia, a fost prezentarea rezultatelor studiului SHIFT, publicat în revista“Lancet”, o cercetare extinsă privind rezultatele tratamentului în insuficienţa cronică afuncţiei cardiace efectuate şi în România. Insuficienţa cardiacă înseamnăafectarea capacităţii inimii de a pompa în mod eficient sângele în organism şide a menţine circulaţia necesară pentru nevoile organismului. Insuficienţa cardiacă cronică, ultimul stadiual bolii coronariene, este o problemă majoră de sănătate la nivel mondial,afectând 15 milioane de pacienţi în Europa.

Reducerea frecvenţei cordului creşte speranţa de viaţă

În România, circa400.000 de persoane au insuficienţă cardiacă. Sindromul este responsabil depeste 10% din spitalizările anuale, iar jumătate din pacienţi mor în 4 ani dela diagnostic, boala fiind considerată mai gravă decât cancerul de colon, labărbaţi, sau cel de sân, la femei. În populaţia generală, creştereamortalităţii cardiovasculare este direct proporţională cu creştereafrecvenţei cardiace peste60 de bătăi pe minut. O frecvenţă cardiacă peste 70 duce la o rată a decesului de peste35% din totalul bolilor cardiovasculare. Tratamentele actuale au scăzutmortalitatea şi morbiditatea în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacăcronică. Însă pe lângă scăderea frecvenţei cardiace, aceste tratamente au şialte efecte cum ar fi scăderea puterii de contractare a inimii, scădereanedorită a tensiunii arteriale sau oboseala. “După 20 de ani, avem un leacnou pentru insuficienţa cardiacă, cu oimportanţă clinică majoră. Rezultatele arată că ivabradina poate reduce risculagravării bolii şi riscul de deces prin insuficienţă cardiacă la un număr marede pacienţi, fără efecte adverse semnificative, ceea ce ar trebui să aibă unimpact major asupra tratamentului acestei boli în viitor”, a declarat profesorDan Dominic Ionescu, de la Univesitatea de Medicină - Craiova.

Economii pentru sistemul sanitar

Rezultatelestudiului au arătat că reducerea pulsului scade riscul de deces datoratinsuficienţei cardiace cu peste 26% şi riscul de spitalizare din cauzaagravării insuficienţei cardiace cu aceeaşi valoare (26%). Aceste beneficii aufost evidente după doar trei luni de terapie, cu toate că pacienţii primeaudeja tratament optim conform ghidurilor actual. "La douăzeci de ani dupăinhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi zece ani dupăbeta-blocante, avem acum un nou medicament care prelungeşte viaţa pacienţilornoştri cu insuficienţă cardiacă", a declarat prof. Michel Komadja, de laUniversitatea Pierre & Marie Curie din Paris. “Rezultatele studiului arputea avea implicaţii clinice majore pentru pacienţi, prin creşterea calităţiişi prelungirea vieţii, cât şi pentru sistemul medical, prin reducerea număruluişi a duratei spitalizărilor”, a anunţatprof. dr. Cezar Macarie, de la Institutul de cardiologie“C.C. Iliescu”.

România se situează în primele 3 locuri în Europa în ceeace priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare, unul din doi români cu -vârsta peste 50 de ani - fiindhipertensiv. Conformstatisticilor Ministerului Sănătătii, se inregistrează o scăderealarmantă a vârstei de apariţie a acestor boli. Pe lângă factorii de risc cunoscuţi(diabetul zaharat, obezitatea, colesterolul crescut, sedentarismul,hipertensiunea arterială), studii recente au demonstrat că frecvenţa cardiacă(numărul de bătăi ale inimii pe minut) influenţează riscul de evenimentecoronariene.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-10-01



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image