2016-12-05 00:50

SPECIAL


INTERVIU – Elena Udrea despre Alro, Cocoş Facebook şi turism

 |  15:27
INTERVIU – Elena Udrea despre Alro, Cocoş Facebook şi turism

Ministrul ElenaUdrea anunţă, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că l-a dat în judecată pefostul procuror Ciprian Nastasiu pentru calomnie, răspunde acuzaţiilor privindcazul Alro şi vorbeşte despre "băieţii deştepţi" care intermediauvânzarea de energie ieftină de la stat.

Potrivit luiUdrea, suma de 4 milioane de dolari vehiculată în legătură cu acest caz este defapt preţul achitat de Alro către Energy Holding, pentru a-i ceda contractul cuHidroelectrica, astfel încât producătorul de aluminiu să poată cumpăra energiedirect de la stat.

MinistrulDezvoltării Regionale şi Turismului anunţă că proiectul legii turismului arurma să intre în Guvern miercurea viitoare. Elena Udrea crede în succesul promovăriipe Facebook, despre care afirmă că se adresează celor interesaţi de"turismul de cunoaştere".

Totodată,vorbeşte despre concursul organizat pentru a angaja un director pentru problemede turism, la care care nu s-a prezentat decât o singură persoană.

Rep: Cum văraportaţi astăzi la problemele pe care Alro vi le semnala în urmă cu cinci ani?

Elena Udrea: Măraportez şi astăzi la fel ca atunci când am luat cunoştinţă de problemele pecare Alro, cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est,le avea, şi astăzi dacă această companie ar veni cu aceeaşi problemă să mi-osemnaleze şi astăzi aş proceda exact cum am procedat în 2005. Sigur, atunciaveam competenţele şefului Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale, astăzi potvorbi în calitate de ministru. La momentul în care am aflat de problemele pecare această mare companie românească le avea cu procurarea de energieelectrică eram şeful Cancelariei preşedintelui, era exact la începutul lui 2005când reprezentanţii grupului Alro au solicitat o audienţă la Preşedinţie.

Din memoriile pecare le-au depus, a fost uluitor pentru mine să aflu că această societate -care fusese privatizată în 2003 şi care era, şi continuă să fie şi astăzi, celmai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, societate careaparţinea unui grup de firme din care făcea parte şi Alprom procesatorulaluminiului produs de Alro - nu reuşea să aibă energia electrică necesarăpentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii normale. Au arătat că factorul celmai important în producţia de aluminiu este costul energiei, care reprezentacam 35-40% din costul de producţie, ori, imediat după privatizare, ei au speratcă vor obţine sprijinul Guvernului pentru a se menţine competitivi pe piaţă, pepiaţa internaţională, iar competitivitatea era în mod direct rect legată decosturi. În ciuda declaraţiilor făcute la momentul privatizării de cătrereprezentanţii Ministerului Economiei, în scurt timp cei de la Alro au începutsă aibă dificultăţi şi incertitudini în ceea ce priveşte livrarea de energieelectrică, ba chiar li s-a cerut să semneze un contract de intermediere cuEnergy Holding.

Rep: Cine le-acerut acest lucru?

E.U.:Reprezentanţii Guvernului de la acea vreme. Povestea a evoluat pe parcurs, aşacum rezultă din nenumăratele documente pe care ei le-au depus de-a lungulanului 2005 la Preşedinţie, când eram acolo, dar şi în anul care a urmat.Arătau că au fost obligaţi să cumpere energie electrică prin intermediari.Iniţial la un preţ mediu, după care preţul energiei de la intermediari adepăşit cu mult preţul la care se vindea energia către producătorii de aluminiupe piaţa europeană.

Rep: Cu câtadică?

E.U.: Adicăiniţial au avut 28 de dolari megawatt/oră, după care ajunseseră la 34 de dolarimegawatt/oră la momentul la care veniseră la Cotroceni, în timp ce EnergyHolding, intermediarul, cumpăra electricitatea ieftină de la Hidroelectrica.Deci existau intermediari care cumpărau ieftin energia de la stat şi orevindeau scump acestei mari companii din industria românească, care aveaangajaţi în jur de 7000 de oameni şi de care practic depindeau aproximativ 40de mii de familii, cu toate industriile pe orizontală legate de Alro. Toateeforturile făcute de ei nu dăduseră rezultat şi cred că explicaţia este simplă.Patronul de la Energy Holding, Buzăianu, era finul lui Dan Ioan Popescu, dupăcum a relatat de atâtea ori presa, iar contractul era făcut în vremeaguvernării PSD. Alro a reclamat problemele pe care le avea către toateinstituţiile statului.

Rep: Şi cam de câttimp se plângeau? Când începuseră ei aceste demersuri?

E.U.: La noiajunseseră la începutul lui 2005, însă eforturile lor începuseră cu multînainte. În timp ce ei erau refuzaţi, Energy Holding avea contract de cumpărarede energie ieftină de la Hidroelectrica până în 2013. Este important ce fel deenergie cumperi, Hidroelectrica producea cea mai ieftină energie. Mai era unaspect pe care ni l-au supus atenţiei: nu numai că erau cei mai mariproducători de aluminiu, nu numai că aveau zeci de mii de oameni a cărorexistenţă depindea de Alro, dar erau consumatori eligibili şi cei mai mariconsumatori de energie de pe piaţă. Orice producător de energie îşi doreşte săaibă un asltfel de client, pentru că el cumpără energie permanent, zi şinoapte, consumă în bandă, şi ziua, şi noaptea la fel, şi nu se opreşteniciodată. Mai mult decât atât, plătea în avans energia. Ceea ce pentruproducătorul Hidroelectrica trebuia să fie un mare avantaj la care renunţa debună voie. Alro plătea în avans lui Energy Holding, iar Energy Holdingvalorifica avansul şi plătea către Hidroelectrica după scadenţă.

Deci toatelucrurile arătau că Ministerul Economiei dorea păstrarea acestor contracte aleintermediarilor. În august 2005, preşedintele României i-a numit pe aceştiintermediari "băieţii deştepţi din energie". Astăzi se face oconfuzie în mod voit, astăzi se spune că Alro este un "băiat deştept dinenergie". Nu, Alro este o parte a industriei româneşti, un mare angajator,un mare investitor în România. Băieţii deştepţi sunt aceşti intermediari carede multe ori cu un birou, cu un fax şi o secretară, plimbă energia doar pehârtie, o iau de la stat şi o vând contra unui comision către marii consumatoricum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex.

Rep: Erausituaţii similare cu alte companii, cu alte combinate mari?

E.U.: Sigur căda. Şi o să vă dau un alt exemplu care arată nici la Guvernul din 2005industria nu avea succes în faţa băieţilor deştepţi din energie.Şi companiaGrivco cumpăra energie de la stat ieftină şi o revindea industriei sau,paradoxal, tot statului. Este vorba despre compania domnului Voiculescu. Suntcontracte din care reiese că Grivco a vândut către Metrorex, în perioada 2003-2006, evident contra unor comisioane consistente, energie electrică achiziţionatăde la stat. De execmplu, pe contractul din 2003, Grivco cumpăra energieelectrică de la stat cu 30 de dolari MWh şi o revindea la Metrorex cu 55 dedolari MWh, câştigând doar prin intermedierea din acest contract 4 de milioanede dolari. La fel, comisionul de intermediere a energiei electrice perceput deGrivco a fost de aproximativ 2 milioane de euro în 2004, respectiv deaproximativ 2,2 milioane de euro în 2005.

Rep.: Doar prinintermediere, atât?

E.U.: Doar prinintermediere, cumpărând de la stat şi revânzând statului. De ce adică Metrorextrebuie să cumpere energie prin Grivco şi de ce nu poate să cumpere direct dela stat? Deci aceştia sunt "băieţii deştepţi din energie", cei careau fost ajutaţi să-şi facă o firmă de intermediere şi revând fie tot statului,fie marilor companii care sunt dependente de energie.

Rep.: Şi Sidex acumpărat ani în şir tot de la băieţii deştepţi...

E.U: Şi Sidex,da. Şi situaţia de la Sidex a fost ani în şir ca cea de la Alro. Al doileamotiv pentru care nici Tăriceanu nu era interesat să rezolve o problemăeconomiei româneşti este că patronul de la Energy Holding făcuse, în 2000,campanie în fieful lui Dinu Patriciu, campanie pentru Partidul NaţionalLiberal. Patronul de la Energy Holding este implicat în scandalul VA Tech,modernizarea, retehnologizarea Centralei Porţile de Fier I, pe un contractsemnat de Călin Popescu Tăriceanu când era ministrul Industriilor.

Evident că potsă mă gândesc că relaţiile pe care acesta le avea la nivelul GuvernuluiTăriceanu, faptul că firma Grivco era şi ea firmă de "băieţideştepţi", a făcut ca Alro să plângă degeaba pe la uşile Guvernului. Şiatunci au apelat, ca multe alte mari companii care aveau probleme de acest tip,de lipsă de corectitudine din partea statului în relaţiile cu ele, au apelat laPreşedinţie. Şi aşa au ajuns să trimită aceste memorii către AdministraţiaPrezidenţială.

Rep.: Aşa auajuns în legătură cu dvs.?

E.U.: Aşa auajuns în legătură cu mine. Problema o ştia aproape toată lumea. Deci foartemulţi dintre cei care erau în Guvern ori lucrau în industria de profil ştiauaceastă problemă. Se cunoştea problema lui Alro, se cunoştea existenţa"băieţilor deştepţi" din energie, însă sumele care se câştigă înaceastă afacere de intermediere sunt aşa de mari încât nimeni nu avea interessă vorbească despre asta.

Atunci a fostmomentul în care preşedintele României a ieşit şi a spus că există"băieţii deştepţi"care câştigă sume imense din intermedierea energieiproduse de stat. De aceea este absurd ca astăzi o asemenea poveste să seîntoarcă împotriva preşedintelui şi împotriva noastră, a celor care lucram peatunci cu preşedintele.

Rep: De cepovestea a apărut tocmai acum în dezbaterea publică?

E.U.: S-a mairulat această poveste. Şi când l-au suspendat pe preşedinte au mai scos odatămemoriul pe care Alro l-a lăsat la Cotroceni şi pe care preşedintele a pus orezoluţie în mod oficial. Dacă exista ceva ascuns în prezenţa lui Alro laCotroceni, nu scria o rezoluţie oficială pe un document pe care l-a trimisGuvernului Tăriceanu. Deci, atunci când vor să-l atace pe preşedinte, fac recurs la această poveste,prezentând-o evident denaturat. De data aceasta cred că este vorba dedisperarea domnului Vîntu de a-şi ascunde problemele, de a distrage atenţiaopiniei publice de la problemele legale pe care le are. De la stenogrameleapărute care au demonstrat că este tipul de patron de presă care obligăjurnaliştii să-i slujească interesul personal, trecând peste orice deontologie.Eu, uman, pot să-l înţeleg pe domnul Vîntu, îl compătimesc pentru situaţia încare se află, însă, cred că îşi ştia că, la un moment dat, justiţia îşi va facedatoria şi în ceea ce-l priveşte. Probabil că regretă vremurile când SRI îi eraobedient, prin şeful lui, Radu Timofte.

Rep.: Revenim laAlro. Care au fost măsurile pe care le-aţi luat dvs. atunci, ce demersuri aţiîntreprins şi cu ce rezultate?

E.U.: În urmamemoriilor trimise, eu am încercat să documentez cazul pentru a-l prezentacătre consilierii prezidenţiali care se ocupau de economie, către domnul Stolojan,pentru ca ulterior dânsul să-l informeze pe preşedinte şi să se ia o deciziereferitoare la solicitarea lor de a fi primiţi în audienţă. Reprezentanţii dinRomânia ai lui Alro şi proprietarii străini ai combinatului au fost de câtevaori la Cancelarie, la mine, înainte să fie primiţi de domnul Stolojan, apoi aufost la domnul Stolojan. Îmi amintesc că se crease chiar un grup de lucru careîncerca să găsească soluţii europene, soluţii asemănătoare cu cele din Franţa,în Germania, deoarece guvernele acelor ţări îşi sprijineau marii producători dealuminiu. Nu ştiu dacă până la urmă au rezolvat ceva. Din ce-am văzut că spunedomnul Stolojan astăzi, probabil că nu s-a făcut nimic.

Din memoriileulterioare pe care le-au trimis în 2006 către preşedinte, dar şi din memoriulpe care preşedintele a scris acea rezoluţie prin care ironiza Guvernul, reiesecă problema de fapt nu s-a rezolvat niciodată sau nu la acel moment. Înrezoluţia pe care preşedintele a pus-o pe memoriu există o ironie. A scris-oacolo: "Rog analizaţi scrisoarea şi dispuneţi în conformitate cu interesulGuvernului, dacă este posibil şi cu interesul economiei naţionale". De ce?Pentru că era evident că Guvernul avea alt interes. Era evident căreprezentanţii Guvernului, de la primul-ministru la ministrul economiei, aveauinteresul de a menţine intermediari pe piaţa energiei. Rezoluţia pusă depreşedinte este legală, şi în conţinutul ei, şi din punct de vedere procedural,şi aşa se lucrează la orice cabinet.

Deci la momentulacela, la momentul în care eu plecam de la Cotroceni, este evident că nu serezolvase nimic.

Rep.: Depindeadoar de Guvern?

E.U.: Depindeaefectiv de Guvern. Nu numai preşedintele, ci şi eu am ieşit public pe aceastătema de mai multe ori pe parcursul anului 2006. Deci nu era nimic de ascuns,dimpotrivă, era o cauză absolut corectă pentru care şi astăzi aş pleda la fel.

Rep.: Am văzutcă fostul procuror Nastasiu susţinea că aţi fi primit, cu soţul dvs. şi cudomnul Stolojan, 4 milioane de euro pentru a obţine contracte avantajoase aleAlro cu Hidroelectrica, cu Nuclearelectrica...

E.U.: DomnulNastasiu a spus asta în campania electorală din 2009 şi la vremea aceea, aşacum reiese din discuţiile dintre Vîntu şi Nistorescu, a cerut 50 de mii de euroca să confirme lucrul acesta. Acum apare caseta cu declaraţia dânsului, motivpentru care l-am dat în judecată.

Rep.: Când aţiformulat acţiunea?

E.U.: Cererea eformulată de ieri, astăzi am semnat acţiunea şi l-am dat în judecată, pentru căeu nu am văzut această înregistrare până zilele trecute.

Rep.: Exact. Cumsună acţiunea?

E.U.: Calomnie.Adevărul în acest caz este că Alro a fost obligat să plătească într-adevăr 4milioane de dolari către Energy Holding, nu către reprezentanţii AdministraţieiPrezidenţiale. În septembrie 2005, Alro a trebuit să plătească către EnergyHolding 4 milioane de dolari plus TVA pentru a-i ceda contractul pe care EnergyHolding îl avea cu Hidroelectrica. Deci acesta este câştigul "băieţilordeştepţi", dar nimeni nu a publicat până acum acest contract.

Rep.: Cei de laAlro au fost obligaţi? Li s-a propus?

E.U: N-au avutde ales şi au dat 4 milioane… Domnul Ciprian Nastasiu, în mod cert, ştia căbanii nu au ajuns în niciun caz la mine, ci că aceasta este suma plătită deAlro către Energy Holding. Legat de Nastasiu, spuneam că l-am dat în judecată.În campania electorală a făcut o mulţime de acuzaţii menite să discreditezeAdministraţia Prezidenţială.. Astăzi este avocat într-un cabinet de avocaţicare îl reprezintă pe domnul Patriciu... Este evident că aici a fost toatăconstrucţia, gândită în laboratoarele lui Patriciu.Domnul Ciprian Nastasiu este cel care a cerut punerea în libertate a lui OmarHayssam. Lumea a uitat, dar fac un apel la memorie. Cine este cel careformulează astăzi acuzaţiile? Ciprian Nastasiu, ex-procuror, sancţionat de CSMpentru că a cerut punerea în libertate a lui Omar Hayssam fără a lua vreo măsurăasiguratorie ca Omar Hayssam să nu plece din ţară, mai mult, a fost înregistratvorbind la telefon cu Omar Hayssam. Şi dacă ar fi fost vreo implicare dinpartea noastră în 2005, era absurd să crezi că după trei ani se mai discutăceva pe telefon.

În 2008, domnulNastasiu, deci după trei ani de la discuţiile de la Preşedinţie cu Alro,înainte ca CSM să se pronunţe definitiv pentru sancţionarea lui, s-a gândit săcreeze acest dosar în care ne-a implicat pe cei care fusesem la Preşedinţie în2005-2006. A crezut că în felul acesta poate să oprească sancţionarea sa decătre CSM. Chiar el spune, în noiembrie 2009: "Am încercat să-l contactezpe preşedinte şi să-i spun că foştii consilieri erau ascultaţi". Şi-lîntreabă moderatorul: "Şi preşedintele ce a făcut?" "A refuzatsă se întâlnească cu mine", a răspuns Nastasiu.

Deci el aîncercat cu acest dosar să ajungă la preşedinte şi cumva să spună:"Dom'le, facem un schimb! Eu nu plec din CSM, dar, uitaţi, am acest dosarde care mă ocup!". Ăsta a fost scopul. Apoi, aşa cum aţi văzut, domnulNastasiu a ajuns să scrie cărţi în campaniile electorale şi să formulezeacuzaţii mincinoase - pentru care să ceară 50 de mii de euro ca să le susţinăîn public. Deci asta este povestea domnului Ciprian Nastasiu, fost procuror, actualmenteavocat pentru Dinu Patriciu.

Acest dosar esteun dosar închis, iar eu am avut calitatea de martor. În declaraţia mea dindosar spun exact lucrurile acestea. Vorbesc de Energy Holding şi de situaţia încare compania producătoare de aluminiu se afla. Dar cei de la Realitatea sigurn-au avut niciun interes sa-mi prezinte declaraţia. Aşa-zisele referiri lamine, din punctul meu de vedere, nu sunt reale. Nu mă regăsesc în acestereferiri, pe de-o parte, pe de altă parte, din momentul în care cineva iese peuşa biroului meu, este posibil să-mi spună oricum. Habar n-am cum vorbeştedespre mine. Important este că în biroul meu nimeni vreodată nu a discutat cumine subiecte ilegale.

Rep.: Care afost rolul soţului dvs. în povestea asta - că a fost menţionat şi el?

E.U.: El, ca omde afaceri, îi ştia pe reprezentanţii români de la Alro. Şi soţul meu cunoşteaproblema pe care Alro o avea, pentru că toată lumea o ştia. Ei se plângeaupeste tot. Nu era cerc de oameni de afaceri unde să nu se discute problema aceasta,în respectiva perioadă. Pentru că se schimbase Guvernul şi ei au crezut căscapă de presiunea făcută asupra lor. Şi au avut surpriza să vadă că şi noulGuvern susţinea contractele băieţilor deştepţi. Nu era un fapt neobişnuit căsoţul meu le cunoştea problemele celor de la Alro. Important este să privimproblema pe fondul ei. Cei de la Alro, indiferent cui s-au plâns, indiferent cucine au vorbit, nu au cerut nimic ilegal şi nu au obţinut nimic ilegal. Mareamanipulare vine din faptul că oamenii domnului Vîntu nu discută problema pefond, ei speculează pur şi simplu afirmaţiile mincinoase ale lui CiprianNastasiu sau foi scoase din context din dosar. Analizează cu rea credinţă niştestenograme care nu arată nimic de natură penală. Nişte stenograme, care potînsemna orice sau nu pot însemna nimic penal, aşa cum reiese în mod evident.

Rep.: Şi-acum săvorbim şi despre turism. Când va începe promovarea brandului internaţional?

E.U.: Am depăşitfaza de opoziţie de la OHIM, de la Organizaţia Internaţională de Invenţii şiMărci. Nu ne-a contestat nimeni. Noi am cerut, conform legii, recunoaştereaautenticităţii, originalităţii brandului. Termenul legal era de trei luni. Pe28 octombrie s-a împlinit acest termen. Nu ne-a contestat nimeni. Brandul esterecunoscut ca fiind unic, original, iar noi avem toate drepturile intelectualeasupra lui. Vom începe imediat promovarea României cu acest brand. Suntem înfaza de achiziţii a unei strategii de promovare în urma elaborării brandului,în faza de contractare a creaţiei, a producţiei, materialor publicitare.

Rep.: Darlicitaţia pentru promovarea brandului, cele 73 de milioane de euro?

E.U.: Aceastăpromovare se va face prin diverse modalităţi, inclusiv cum aţi văzut ieri, prinnew media. Deci suma aceasta va fi împărţită pe mai multe tipuri depublicitate.

Rep.: Cam cebuget ar fi pentru promovarea pe canalele new media?

E.U.: N-aş şti,chiar nu avem acum un calcul. A rămas să vedem în funcţie de strategia pe newmedia pe care o vom elabora împreună cu Facebook. Avem avantajul că prin acesttip de promovare ei ne pot spune exact câţi turişti vin în urma campaniei. Amînţeles că Turcia şi-a alocat un buget de 42 de milioane de Euro pentru newmedia. Se pare că este o metodă extraordinar de eficientă, iar cei care au creatbrandul turistic naţional au recomandat promovare pe internet.

Vom vedea exactla ce sumă ajungem şi în funcţie de calculele pe care ni le vor prezenta cei dela Facebook. Banii aceştia pe care îi vom cheltui până în 2013 se vor împărţipe mai multe tipuri de promovare. Achiziţionarea, spre exemplu, a promovării pecanalele de televiziune va începe imediat ce vom avea creaţia gata, probabil căîn primăvara anului viitor.

Rep.: Credeţi căva creşte turismul românesc în urma promovării pe Facebook? Ce aşteptări aveţi?

E.U.: Pentrumine este totul nou, eu nu sunt un mare utilizator de platforme sociale, dinlipsă de timp. Am cont. Chiar mi-a plăcut la un moment dat să scriu pe unastfel de cont, când mergeam prin ţară Deci n-aş şti să vă spun, n-am eu analiza,aştept de la cei de la Facebook o astfel de analiză. Am văzut ieri oprezentare. Cred că este cea mai eficientă modalitate, dacă te adresezi înfiecare zi la 150 de milioane de oameni, este categoric cea mai eficientă, pluscă mesajul vine, în general, de la cei pe care îi considerăm apropiaţi.

Rep.: Care esteprofilul turistului străin care vine în România? Vor fi mai tineri, mai vioi,mai....

E.U.: Cei de laFacebook spun că acum toată lumea aproape foloseşte această platformă, dar cusiguranţă vor fi din categoria turiştilor pe care noi îi vizăm, conformstudiului care s-a făcut în cercetarea pentru brand şi anume turismul decunoaştere făcut de oameni care doresc să cunoască locuri noi, istoria acelorlocuri, tradiţiile. Deci ne vom adresa prin intermediul Facebook acestuisegment de turişti, oameni care ştiu ce caută.

Rep.: Cum a fostpentru turism anul acesta faţă de anul trecut?

E.U.: A fost unan mai bun, deşi am avut un schimb de replici pe această temă cu patronatele depe litoral. Sigur, ei au interesul să nu declare toţi turiştii, deşi vedem şinoi în timpul verii pe litoral câţi oameni sunt. A fost un an mai bun decât2009, poate şi pentru faptul că foarte mulţi români au ales să-şi facăvacanţele în România şi asta este bine. Am avut creştere şi pe turismul extern,pe incoming, au venit aproape cu 8% mai mulţi turişti în perioada verii.Acestea sunt statisticile oficiale, care totuşi se măsoară extrem de corect,pentru că se bazează mult pe ce declară hotelierii. Ne aşteptăm, de asemenea, peperioada sezonului de iarnă, la creşteri faţă de 2009.

Rep.: Peansamblu, îl vedeţi mai bun cu 5%?

E.U.: Îmi estegreu să apreciez, pe litoral a fost mai mult cu 5%, din statistici a crescut cu5% .

Rep.: Anulviitor?

E.U.: Evoluţiatraficului turiştilor depinde foarte mult de evoluţia economiei. Este evidentcă, pe fondul scăderii salariilor, spre exemplu, prima grijă a oamenilor nu maieste aceea de a pleca în vacanţă. Deci mai depinde foarte mult dacă economia seva stabiliza şi dacă vom avea o speranţă, un aspect pozitiv, pentru că oameniisunt sensibili la semnale. Imediat ce vor vedea că lucrurile s-au stabilizat,cu siguranţă că românii vor alege să aloce mai mulţi bani pentru vacanţe.Sigur, sperăm şi la o creştere, pentru că între timp va intra promovarea pebrand, va intra această campanie, promovare pe Facebook, pe care contăm foartemult. Acum, sigur, dăm exemplul Ungariei, ei au reuşit să crească segmentul deturism balnear după 10 ani de investiţii în turismul balnear. Noi avem programde investiţii, de promovare, de doi ani, dar sperăm ca de la anul deja să aparăşi rezultate.

Rep.: Legeaturismului când intră în vigoare?

E.U.: Legeaturismului este gata. Noi sperăm să putem s-o introducem pe agenda Guvernuluisăptămâna viitoare. Am găsit o formulă să rezolvăm o mare dorinţă a industrieide turism, să constituim acea entitate care să se ocupe de promovareaturismului. Noi ne străduim de ceva timp cu această lege, însă au fostpermanente schimbări. Am aşteptat să vedem şi ce facilităţi fiscale poateacorda statul pentru investitorii în turism. Acum credem că miercuri am puteasă promovăm această lege.

Rep.: Miercureaviitoare?

E.U.: Miercureaviitoare în Guvern.

Rep.: Şi care eformula pe care aţi găsit-o?

E.U.: Există unorganism de promovare a turismului, Organizaţia Naţională de Promovare aTurismului, ONPT, cu un statut care să-i permită să lucreze atât cu fonduripublice, cât şi cu fonduri private. Va fi o instituţie în coordonareaministerului, însă va putea intra în parteneriate public-private.

Rep.: Şi când seva înfiinţa?

E.U.: Odată culegea ce va fi promulgată şi va intra în vigoare, în acest timp.

Rep.: Cât timpar putea să treacă?

E.U.: Toţicolegii din Parlament aşteaptă această lege. De aceea eu cred că ea va trecerepede prin Parlament.

Rep.: Adică anulacesta va fi gata?

E.U.: Da. Sigur.

Rep.: Şi când vafi înfiinţată organizaţia?

E.U.: Putemîncepe în 2011 să lucrăm cu această organizaţie.

Rep.: Care vagestiona şi promovarea?

E.U.: Vagestiona numai promovarea.

Rep.: Externăsau internă?

E.U.: Toatăpromovarea.

Rep.: Adică vaavea pe mână cei mai mulţi bani...

E.U.: Bani debrand rămân în gestiunea ministerului. Fondurile europene nu pot fi gestionatedecât de Ministerul Turismului. Noi suntem beneficiari.

Rep.: Şi baniiONPT?

E.U.: Aceastăpromovare se va face, aşa cum spuneam, şi pe fonduri publice. Şi pe fonduriextrabugetare, o parte din taxele pe care le plătesc turiştii cătreautorităţile publice locale, precum şi din donaţii, sponsorizări sau dinparteneriate public-private.

Rep.: Cam cebuget va avea aşa în 2011?

E.U.: Esteimportant cât va putea atrage din mediul privat, dar cu siguranţă noi, deexemplu, anul acesta am avut un buget de 3 milioane de euro la minister,aproximativ, pentru promovare, dincolo de fondurile europene.

Rep.: Cine o vaconduce?

E.U.: Conformtextului legal, şeful acestei organizaţii, ca peste tot în alte ţări europene,este numit de ministru, la propunerea organizaţiei. Deci ei fac propunerea.

Rep.: Poate fişi din mediul de afaceri?

E.U.: Aşa ar fibine să fie. Deci ar fi bine să fie din mediul de afaceri şi profit de ocaziesă spun că noi căutăm un director general de turism, un om care să aibă toateatribuţiile pe care le-am avut eu anul trecut ca ministru al Turismului. Şiuitaţi că nu găsim. Salariul este de 3.700 de lei brut. Eu am spus că nusalariul ar trebui să-i motiveze, ci dorinţa de a face ceva bun pentru turism.Am făcut concurs, a venit o singură domnişoară care terminase de un anfacultatea.

Conform legii,trebuie să aibă, obligatoriu, studii în turism, economie sau marketing. Pe noine interesează să aibă o viziune asupra evoluţiei turismului românesc. Estefoarte important să fie om de turism, că aşa, recomandări sunt peste tot. Vremun om de turism, cu adevărat un specialist şi un om căruia să-i pese deturismul românesc. Să o facă cu pasiune, chiar dacă salariul pentru cei caresunt în turism sau minister nu este aşa de motivant. Dar poate bucuria de a-şiînscrie numele între cei care au schimbat turismul în România să-i facă sătreacă peste salariu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638948-08-07



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image