2016-12-06 04:59

SPECIAL


Liviu Ciulei: Finalul filmului „Pădurea spânzuraţilor” este cea mai bună scenă realizată de mine

 |  19:58
Liviu Ciulei: Finalul filmului „Pădurea spânzuraţilor” este cea mai bună scenă realizată de mine
Regizorul Liviu Ciulei a declarat, luniseară, după o proiecţie-eveniment a filmului său "Pădureaspânzuraţilor", la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, că scena finală aacestei pelicule este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată.

Liviu Ciulei a spus, după proiecţie, că scenaîn care Apostol Bologa ia ultima masă, alături de iubita sa, Ilona, esteesenţială pentru că în ea "e vorba de bărbat, femeie, vin, sare"."Am zis că trebuie să facem ultima scenă într-un fel, pentru că vreau săiau premiul la Cannes. Atunci, toată lumea a zis «A înnebunit Ciulei»", apovestit acesta.

De altfel, "Pădurea Spânzuraţilor"a primit, în anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

La proiecţia care a umplut Noul Cinematografal Regizorului Român din incinta Muzeului Ţăranului Român din Capitală auparticipat, printre alţii, actriţa Maria Dinulescu, regizorul Cătălin Mitulescuşi fiul artistului, Thomas Ciulei.

Liviu Ciulei a spus că Victor Rebengiuc,aflat atunci la debut şi la a doua alegere a sa pentru rolul lui ApostolBologa, "a făcut o treabă extraordinară" în film. Şi Rebengiuc,prezent la proiecţie, şi-a amintit de colaborarea sa cu regizorul, rememorândmodul în care cei de la machiaj au încercat să îl facă "angelic":i-au vopsit părul blond şi i-au ridicat nasul, să pară "mai cârn".

Sprijinit de scena din cinematograf, fără săse aşeze în jilţul care i-a fost pus la dispoziţie, Ciulei a mărturisit că, înprezent, ar scurta filmul de aproape trei ore cu "20-30 de minute".Ciulei a spus că, probabil, filmul său a fost atât de lung deoarece atunci erainfluenţat de cinematografia rusă, cu pelicule care aveau o durată depatru-cinci ore. Regizorul a spus că, în proporţie de 50%, valoarea filmului sedatorează imaginii semnate de Liviu Gologan, care, la proiecţia de luni seară,nu a putut fi evidenţiată.

Întrebat de ce a ales să lucreze mai mult înteatru decât în film, Ciulei a spus că după proiectul "Pădureaspânzuraţilor" nu i-a plăcut sau nu i-a convenit nicio propunere. Acesta amai spus că a dorit să realizeze un film după "Visul unei nopţi devară", dar şi după "Lear", cu ţărani din Maramureş. De asemenea,acesta a spus că i s-a oferit inclusiv să regizeze "Reconstituirea",dar a refuzat, deoarece nu era greu să prevadă problemele pe care filmul le-aavut cu cenzura vremii. "Ştiam că (Lucian) Pintilie voia să facă filmul şii-am zis: «Fă-l tu!»", şi-a amintit Liviu Ciulei.

Acesta a povestit cât de mult l-a consumatmunca la "Pădurea spânzuraţilor": "Nu a fost uşor. Un an de zileam dormit maxim cinci ore pe noapte şi mă chinuia şi o sciatică", a spusCiulei, concluzionând cu o replică a unui colaborator de-al său: "Meseriegrea".

Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciuleiinclude peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sauscenarist, precum şi numeroase spectacole de teatru, unde şi-a pus semnătura caregizor, scenograf sau actor, aceste producţii fiind recompensate de-a lungultimpului cu distincţii prestigioase.

Experienţelor de regizor, actor, scenograf şiscenarist li s-a adăugat cea de director artistic, Liviu Ciulei ocupând aceastăpoziţie, timp de zece ani, la Teatrul Bulandra din Bucureşti, dar şi la Teatrul"Tyrone Guthrie" din Minneapolis (SUA).

De asemenea, Liviu Ciulei a fost profesor deteatru la două universităţi prestigioase: Columbia University şi New YorkUniversity.

În prezent, Liviu Ciulei este directoronorific al Teatrului Bulandra.

Filmografia sa include, alături de unuldintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei româneşti,"Pădurea Spânzuraţilor", şi "Valurile Dunării" (1959) şi"Erupţia" - debutul său în regia de film, din 1957.

"Valurile Dunării", cel de-aldoilea film semnat de Liviu Ciulei, în care el este regizor şi interpret, spunepovestea a trei oameni care sunt nevoiţi să călătorească pe un şlep încărcat cuarmament, pe Dunăre, în august 1944, printre minele puse de hitlerişti. Filmuleste o poveste de dragoste, cu momente de tensiune, şi a fost recompensat cuGlobul de Cristal la Festivalul de Film de la Karlovy Vary, în 1960.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639234-04-11



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image