2016-12-08 16:27

SPECIAL


Manevra bulgară: „identificarea” moaştelor Sfântului Ioan Botezătorul, un pas spre proclamarea Noului Ierusalim la Sozopol

 |  19:19
Manevra bulgară: „identificarea” moaştelor Sfântului Ioan Botezătorul, un pas spre proclamarea Noului Ierusalim la Sozopol
Anunţarea, de cătreautorităţile administrative de la Sofia, a descoperirii, la 1 august a.c., aunei părţi dintr-un braţ şi un picior ale Sfântului Ioan Botezătorul, într-oraclă de alabastru, în altarul unei biserici cu hramul Înaintemergătorului dinoraşul Sozopol (sudul Bulgariei) aduce în atenţie controversa moaştelorproorocului, încă nerezolvată de istoricii şi specialiştii domeniului. Mizadescoperirii nu este doar istorică, ci şi economică, explicând interesulbulgarilor pentru cercetări asupra subiectului. Domnul profesor Mircea Duţu,rectorul Universităţii Ecologice din Bucureşti, ne dezvăluie câteva dintremisterele acestor relicve, devoalează scenariul pus la cale de bulgari.

- Domnule profesor, apar uneori confuziiasupra Sfântului ale cărui moşte pretind bulgarii că le-au descoperit. Ce lococupă Ioan în Noul Testament?

- SupranumitÎnaintemergătorul, Prietenul Mirelui, Martorul Preasfintei Treimi, oriconfundat cu proorocul Ilie, Ioan Botezătorul (3-4 î.H.-29 d.H.) e menţionat de95 de ori în Noul Testament, e personajul cel mai frecvent evocat de Iisus şiunul din rarele cazuri care au lăsat o urmă în istoria iudeilor. Mai mult,aspecte din viaţa lui apar şi în Coran. Patron al multor oraşe şi sate (printrecare Florenţa, Torino, Quebec), naşterea sa este sărbătorită la 24 iunie (datăproclamată în Quebecul canadian zi naţională!), iar moartea sa, prin tăierea capului,la ordinul lui Irod Antipa şi la dorinţa Salomeei, la 29 august. Este veneratastăzi de o importantă comunitate din Irak drept cel mai mare dintre profeţi şifondator al sectei mandeenilor.

- Dar din perspectivă biblică?

- Din perspectivăbiblică, ne apare ca succesor al marilor Profeţi ai Întâiului Legământ, celcare predică Vestea cea Bună şi pregăteşte drumul lui Hristos; e primul caremărturiseşte public în favoarea lui Mesia pe care are privilegiul de a-l boteza(eveniment celebrat la 6 ianuarie). Iar moartea sa atroce şi nevinovată facedin el primul şi unul dintre marii martiri ai Creştinătăţii. Iată de cevenerarea moaştelor sale a dobândit o semnificaţie deosebită, dar dorinţa de ale cunoaşte în mod direct a generat o istorie confuză, care ridică numeroasesemne de întrebare.

Până acum s-au „descoperit”... 6 capete şi 15 degete alesfântului

- Descoperirea de moaşte pare a fi oadevărată industrie? Este şi cazul Sf. Ioan?

- Într-adevăr, dintretoţi sfinţii Bisericii Creştine, în privinţa lui Ioan Botezătorul există celemai multe ipoteze privind localizarea mormântului şi deţinerea de relicve.Fiecare parte a corpului său face obiectul pretenţiilor mai multor localizări,astfel că până acum s-au recenzat, printre altele, în total 6 capete şi 15degete care ar fi aparţinut Înaintemergătorului, răspândite în cele 4 colţuriale lumii. Cele două relicve „bulgare”, recent descoperite, se adaugă astfel uneiadevărate „colecţii”, astfel că, mai ales într-o perioadă de criză generală,precum cea actuală, autenticitatea şi semnificaţiile lor se cuvin privite cucircumstanţele de rigoare.

- Unde s-a păstrat capul sfântului?

- În privinţa capuluimartirului, care, potrivit legendei, ar fi căzut la 29 august 30, la ordinullui Irod Antipa, din dorinţa Salomeei, fermecătoare dansatoare, o primăversiune arată că aceasta l-ar fi păstrat pentru ea, l-ar fi învelit într-onăframă şi l-ar fi dus la palatul regal din Ierusalim unde l-ar fi îngropat. Înveacul al IV-lea, el ar fi fost exhumat de fideli şi transportat la Cosilaus,aproape de Calcedonia (pe Bosfor); de aici, la 391, împăratul Teodosie cel Marel-a adus la Constantinopol, depunându-l la biserica Hebdomon. În timpul celeide-a patra cruciade, ar fi fost descoperit de un canonic valon, ajungând, încele din urmă, la Amiens, în Franţa, unde s-a construit o catedrală pentru a-ladăposti.

O altă ipotezălocalizează capul lui Ioan la Emese (actualul Homs, în Siria), în marea moscheea oraşului, construită pe locul unei biserici consacrate Botezătorului, înzidul unei mici capele. Tradiţia musulmană îl plasează însă mai degrabă laDamasc, într-un mausoleu din interiorul moscheei Omeyyazilor (Jameh al Oumani),ridicată pe locul unui templu dedicat lui Jupiter, moaşte găsite cu ocaziaconstrucţiei moscheei, în secolul al VII-lea, pe locul unde se aflase vecheacatedrală Sfântul Ioan Botezătorul, edificată în 379 de împăratul Teodosie.

Preţioasa relicvăs-ar putea găsi, de asemenea, la Roma, în biserica San Silvestro in Capite, dar şi în Grecia, la MunteleAthos, ori în biserica din Nemours, care ar fi primit-o din mâinile regeluiLudovic al VII-lea, ce o obţinuse de la arhiepiscopul Sebastiei.

- Dar trupul?

- Referitor la corpulsfântului, după toate aparenţele, acesta s-a odihnit iniţial în interiorulbisericii cruciate a Sebastiei, fosta cetate a Samariei. Potrivit mărturiilorSfântului Ieronim, lui Rufin şi Teodoret, mormântul lui Ioan era încă venerataici la mijlocul veacului al IV-lea, dar în 362, sub Iulian Apostatul, a fostprofanat, oasele arse şi aruncate în vânt. Călugării ar fi salvat, totuşi, oparte dintre ele, şi le-au dus la Ierusalim, fiind încredinţate spre păstrare, încele din urmă, Sfântului Atanase, episcopul Alexandriei, şi depuse, în fine, la27 mai 395, în biserica pe care Teodosie a ridicat-o pe ruinele templului luiSerapis. La Sebasta, credincioşii au continuat să se închine şi să se roage înfaţa mormântului gol, ca şi când relicvele sfinte ar fi continuat să se afleacolo...

Dispute pe moaşte în întreaga Europă creştină

- Mai sunt şi alte pretenţii?

- Pretenţii de adeţine (părţi din) moaştele Sfântului sunt ridicate, în toate colţurile lumii,de biserici sau mănăstiri purtând numele acestuia: în Rodos (unde s-ar fi aflato mână a sa, oferită în 1484 de Baiazid al II-lea lui Pierre d’Aubusson, MareleMaestru al Cavalerilor Ioaniţi), în Italia, la Monza (unde muzeul Serpero arpăstra dinţii Înaintemergătorului), ori la Nole (Campania), unde s-ar fi depuscenuşa proorocului sub altarul Sfântului Felix; la Muzeul Domului din Florenţase găsesc două oase din degetele Botezătorului, precum şi madibula sa. Franţaeste şi ea împânzită de asemenea relicve. Astfel, la Saint-Jean-de-Maurienne,în Franţa, s-ar fi păstrat trei degete, la Bazas, sângele lui, laSainte-Chapelle din Paris s-ar găsi un alt creştet al capului, primit de laConstantinopol de Pepin cel Scurt, la Saint-Jean-du-Doigt (nord-est de Morlaix),ar exista degetul arătător cu care Ioan l-a desemnat pe Iisus, adus în 1437 dela Ierusalim. Oraşul Perpignan ar adăposti mâna stângă a lui Ioan. În fine, laPalatul Topkapi din Istanbul, în Sala Tezaurului, se află relicvarul conţinândbraţul sfântului, găsit în Cipru, şi craniul său. Şi poate că exemplele arputea continua.

- De ce se „bat” bisericile pe astfel de relicve?

- De multe ori,relicvele ar fi operat miracole şi vindecări extraordinare, fiind păstrate şitransmise numeroase legende pe această temă. Explicaţia unei asemenea situaţiie relativ simplă. Începând din secolul al VI-lea, cererea de relicve crescând,din cauza presupuselor vindecări şi alte miracole pe care le-ar produce,acestea au făcut obiectul unui veritabil comerţ. S-a organizat, astfel, oadevărată reţea, plecând de la Constantinopol până la marile catedrale sauabaţii occidentale. Cultul relicvelor cunoscând o amploare deosebită în timpulCurciadelor, a stimulat numeroase pelerinaje şi pretexte pentru multe devoţiunilocale. În acest context, s-au construit importante biserici care, pentruprestigiul lor, s-au consacrat cultului (hramului) Sfântului Ioan Botezătorul,iar pentru a-şi sublinia misiunea, au solicitat relicve ale acestuia, ceea ce adus la „fabricarea” lor de către cei interesaţi.

- Biserica tolerează aceste dispute?

- În ciuda rezervelorBisericii, preocupată de a interzice acest trafic (canonul 1190 al Coduluidreptului canonic) şi criticilor lui Calvin (în celebrul său „Tratat al relicvelor”), veneraţiaacestora a continuat, până astăzi, când stimulează şi dezvoltarea turismuluiecumenic.

- Care este scopul scenariului bulgar?

- Dintr-un început,„dezvăluirea” în Bulgaria tocmai acum a descoperirii raclei purtătoare apreţioaselor moaşte, în urma cercetărilor de peste 25 de ani, de cătreautorităţile administrative, entuziasmul acestora de a proclama rapid orăşelul Sozopoldrept „Noul Ierusalim” (?!?) şi a organiza un adevărat „centru de pelerinaj”(la Biserica Sfântul Gheorghe, unde va fi depusă şi „o bucăţică din SfântaCruce”, dobândită tot de un politician), arată mai degrabă interese străinecelor sfinte şi, cu precădere, dorinţa de promovare a turismului. În absenţaunor minime dovezi istorice, a contextului general descris mai sus şi apreluării rolului de gestiune a întregii afaceri de către autorităţile laice,asistăm - Doamne, iartă-mă dacă greşesc! - la o transformare (indecentă) aimaginii lui Ioan Botezătorul într-un adevărat agent de turism! Pentru că, dacăîn afaceri, precum în politică, scopul scuză mijloacele, implicare grosieră anumelui acestui „gigant al originilor creştinismului” (E. Renan) considerat„cel mai exploziv dintre întemeietorii Bisericii” (Sfântul Ioan Hrisostomul) întrebi cu totul străine credinţei depăşeşte limitele morale admisibile.

- Este deci o manevră de marketing?

- Să nu uităma căbulgarii mizează mult pe un public evanghelizat, venit în special din Germaniaşi nordul Europei, iar aceasta nu e prima oară când utilizează textul Biblieiîn parcurile tematice de distracţii. O banală grădină zoologică aflată înapropiere de Nisipurile de Aur a fost construită sub forma Arcei lui Noe,atrăgând familiile de turişti cu sutele de mii. Gândiţi-vă că micuţii nemţi saufinlandezi rămân cu impresia că au fost pe teritorii biblice şi au văzut chiaraceastă Arcă. Astfel, se selectează turişti care vor reveni peste ani, în altezone din Bulgaria, unde sunt atracţii pentru alte vârste (discoteci, barurietc). Totul face parte dintr-o strategie planificată pe termen lung.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-04-04



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CATA
17 Aug 2010

vax albina! multa prostie a generat religia pe acest pamint. si multi fraieri i-au cazut victima!

Adauga un comentariu

Random image