2016-12-08 22:19

SPECIAL


Măsurile de austeritate vor creşte „preţul” şpăgilor în România. Trei sferturi dintre români consideră că nu se poate trăi fără corupţie

 |  16:40
Măsurile de austeritate vor creşte „preţul” şpăgilor în România. Trei sferturi dintre români consideră că nu se poate trăi fără corupţie
Treisferturi (75%) dintre români cred că în ultimii cinci ani corupţia din ţară acrescut, arată un sondaj efectuat de CSOP la cererea Asociaţiei pentruImplementarea Democraţiei (AID). Dl Alexandru Cumpănaşu, director AID,interpretează rezultatele acestui sondaj din perspectiva responsabilităţilorcare revin politicienilor, funcţionarilor şi cetăţenilor în favorizarea corupţieimari şi mici din România. De asemenea, explică modul în care ar putea filimitat fenomenul, prin măsuri concrete, aplicabile imediat.

- Aţi datrecent publicităţii un sondaj de opinie privind corupţia în România, curezultate surprinzătoare, dar şi cu unele la care lumea se aştepta. Cum se facecă populaţia considera că a crescut corupţia în ultimii ani?

- Probabilcă o să surprind prin acest răspuns: dincolo de faptul că România chiar are oproblemă cu corupţia, şi este una mare şi endemică, sunt ferm convins că esteîn acelaşi timp şi o problemă de percepţie. În România, cetăţenii îşi culeginformaţia în mare parte din mass-media, indiferent că vorbim despreteleviziune sau despre presă. În mass-media, cel puţin în ultimii 10 ani, corupţiaa constituit un subiect permanent de dezbatare, însă nu atât la solicitareapresei, cât mai ales datorită clasei politice care foloseşte acuzaţiile decorupţie fie pentru a plăti poliţe în interiorul partidelor sau afară, fiepentru a câştiga simpatia cetăţenilor, care sunt sensibili la acest subiect. Aşacă am avut o avalanşă de acuzaţii publice. Unele dintre ele au fost susţinutecu probe care să demonstreze vinovăţia legală a celor acuzaţi, însă în multecazuri a fost vorba mai degrabă de acuzaţii privind lipsa de moralitate a celorimplicaţi. Cetăţeanul însă nu face diferenţa dintre legalitate şi moralitateatunci când vine vorba despre corupţie, şi îi bagă pe toţi în aceeaşi oală, cuatât mai mult cu cât cei care sunt acuzaţi sunt demnitari, politicieni cu rangînalt, ceea ce în ochii cetăţeanului îi califică drept autorităţi ale statului.În schimb, Justiţia, cu toate problemele ei (durata lungă a cazurilor până larezolvare, multe termene, chiar corupţie dovedită a unor magistraţi în unelecazuri) nu judecă şi nu trebuie să judece după moralitate, ci numai dupălegalitate şi probatoriul administrat. Aşa că apare o diferenţă destul de mareîntre acuzaţiile vehiculate în spaţiul public cu privire la afacerile unorpolticieni şi cazurile finalizate în justiţie. Acest ciclu durează deja de cevatimp şi nu cred că se va opri curând.

- Oameniiaud sau văd şi singuri că există o problemă.

- Lamotivele amintite anterior se mai adăugă, este adevărat, şi lucrurile pe carecetăţeanul le vede întâmplându-se în jurul lui şi care îi sporesc sentimentulde revoltă faţă de autorităţi, aşteptând să-i vadă condamnaţi pe cei acuzaţicât mai repede. Ei bine, aici lipsa de condamnări dă impresia oamenilor că nuse face dreptate.

- O altăconcluzie a studiului este că 73% dintre cetăţeni consideră că nu se potdescurca în România fără şpagă. Înseamnă că au asimilat sistemul?

- Informaţiacetăţeanului, în ceea ce priveşte corupţia de la nivel mic şi mediu, nu maivine neapărat de la mass-media, ci din experienţa lui de zi cu zi. Cele 73 deprocente sunt reflecţia întâlnirii cetăţeanului cu ghişeul, cu poliţistul, cudoctorul, cu vamă, frontieră etc. Aici eu cred că procentul reflectă mai degrabăexperienţa de viaţă a românului, ale cărui nevoi personale se lovesc de instituţiilela care trebuie să lase un plic, cafea sau alte semne de „bunăvoinţă”, la carese adaugă, desigur, şi o exploatare a acestor cazuri în spaţiul public, lucrucare creează impresia că altfel nu se poate şi că toţi funcţionarii acelei branşesunt la fel. Acest lucru se datorează şi modului în care branşa sau instituţiarespectivă reacţionează faţă de aceste cazuri, nu de puţine ori categoriiprofesionale apelând la spiritul de castă penrtu protejarea acestora. Este însăincorect să credem că toţi funcţionarii sunt corupţi, iar procentul de 73% camasta sugerează, mulţi dintre ei neavând nici măcar interacţiune cu cetăţeanul.

- Este devină funcţionarul de la ghişeu, clasa politicăsau cetăţeanul care încearcă să se descurce?

- Dinpunctul meu de vedere, o vină la fel de importantă o poartă şi mediul deafaceri, care este rar identificat ca un actor important. Să fim serioşi, încazurile mari, avem întotdeauna de-a face cu o firmă, indiferent că este micăsau mare. Politicianul sau funcţionarul, indiferent cine este ordonatorul decredit, primeşte sau cere şpagă pentru a da unei firme un contract. Din păcate,responsabilitatea mediului de afaceri din România este departe de una normală,aceştia prosperând din astfel de contracte.

- Studiula stabilit că 4.600 de lei este valoarea medie anuală a şpăgii oferite de cetăţeni.Aceasta va creşte sau va scădea în perioada următoare?

- Va creşte, cu siguranţă. Explicaţia este extrem de simplă:din momentul în care Guvernul a decis reducerea salariilor şi creşterea TVA,adică scăderea puterii de cumpărare, nu am nici o îndoială că va creşte corupţiafuncţionarilor. Imaginaţi-vă că avem de-a face cu o familie cu doi bugetari,care vor primi cu 25% mai puţin fiecare şicare au în faţă o tentaţie mare. Dacă lucrează la fisc, poliţie, vamă, frontieră,ce credeţi că vor face? M-aş bucura să refuze, însă mă îndoiesc, mai ales dacărespectivii au făcut credite în condiţiifoarte proaste şi cu rate foarte mari din anii trecuţi. Aici va fi foarteimportantă activitatea instituţiilor din justiţie, să ţină sub control aceastăcreştere, care din punctul meu de vedere este inevitabilă. Şi de data asta nu măbazez pe o percepţie, ci pe nişte cifre şi fapte clare.

Camerelevideo îi liniştesc pe şoferi şi previn coruperea poliţistului

- Am văzutpropuneri, probabil inspirate din Occident. Credeţi că vor funcţiona înRomânia? Mă refer, de exemplu, la instalarea de camere video pe maşinile poliţieirutiere.

- Eu credcu tărie că pe lângă lamentări, exprimarea unor frustrări sau nemulţumiri estefoarte important să încercăm să găsim şi soluţii şi să încercăm să le implementăm,chiar dacă uneori pare imposibil, iar instituţiile sunt refractare. În ce priveşteaceste camere, nu văd de ce n-ar merge. Aşa cum prin alte părţi, odatăinstalate aceste camere, s-a redus nu doar corupţia, dar şi ultrajul sau alteinfracţiuni ale şoferilor din trafic, nu văd de ce nu s-ar putea şi în România.Eu nu pot decât să mă bucur că peste 3 sferturi dintre români susţin introducerea camerelor video pe maşinilePoliţiei Rutiere, asta arată că oamenii o consideră o măsură utilă. Acestecamere sunt gândite în două feluri: pe de o parte, constatarea şi controlultrebuind să se facă în raza de acţiune a camerei se poate observa dacă poliţistulsau cetăţeanul solicită sau primesc şpagă. Dar mai există şi o a doua utilitate:sistemul poate ajuta la constatarea ultrajelor sau a comportamentului incorectal cetăţeanului sau al poliţistului. În acel moment şi poliţistul, şi cetăţeanultrebuie să aibă un comportament adecvat în timpul verificărilor, ştiind că suntfilmaţi. Se mai ştie, de asemenea, că poliţiştilor le este interzis să aibămartor asistent colegii, aceştia nefiind consideraţi credibili. Aceste camere,în funcţie de judecător, ar putea fi mijlocul de probă cel mai clar şi fărăechivoc.

- Ce arînsemna introducerea unor cursuri de cetăţenie în şcoli sau licee?

- ÎnRomânia s-a vorbit foarte mult despre eforturile de combatare a corupţiei, însăs-a pierdut din vedere nevoia de activităţi de prevenire a corupţiei şi într-unsens mai larg de creare de standarde de integritate în România. De ce este importantă această activitate deprevenire? Să o luăm logic, pornind de la nişte fapte: 66% dinte tinerii sub 35de ani consideră că nu poţi avea succes fără să fii corupt (conform unui sondajAID din 2008), iar 73% consideră că nuse pot descurca fără să dea şpagă. Aceste două rezultate ne arată un lucrufoarte clar: cetăţeanul român este convins că nu se poate altfel şi că aşatrebuie să procedeze, indiferent în ce poziţie se află. Ei bine, asta înseamnă şică tinerii de azi atunci când vor ajunge să aibă un loc de muncă, indiferentunde, vor proceda astfel. Este foarte important să implementăm măsuri prin caresă schimbăm mentalitatea cel puţin a celor care încă se afă în formare şi carenu au ajuns deocamdată nici să dea şi nici să ia şpagă sau să lucreze într-oinstituţie unde se poate primi şpaga.

- Ce arcuprinde această materie?

- Materiaar cuprinde noţiuni elementare despre justiţie (de exemplu, ce face un poliţist,procuror, judecător, comisar al gărzii financiare), despre riscurile la care seexpun dacă încalcă legea şi chiar filmuleţe cu cei care au fost condamnaţi.Desigur, toate acestea într-un limbaj cât mai puţin tehnic şi aproape de înţelegerealor. Iar în afară de justiţie, ar maiputea fi predate şi alte noţiuni care să i ajute să se integreze într-osocietate normală (circulaţie rutieră, elemente despre comportament în caz decutremur sau voluntariatul pentru comunitate).

Dacă seva implementa o astfel de iniţiativă chiar ar putea produce o schimbare îngândirea şi în comportamentul viitoarei generaţii, din punctul nostru devedere.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-12-02



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

BIBI
30 Aug 2010

Desi sondajul arata clar parerea romanilor,acest personaj trist (in aparitiile sale la tv de fiecare data ne demonstreaza ca este un mare pupincurist)A. Cumpanasu vrea sa-l intoarca pe dos. Clasa politica este de vina... In traducere PDL este de vina pentru ca a adus coruptia pe culmi nebanuite.Daca un pesedist ar fi macar banuit,ar infunda de mult puscaria !

Adauga un comentariu

Random image