2018-07-22 14:08


Milioane de euro din sclavia sexuală

 |  21:00
Milioane de euro din sclavia sexuală

Ademenite sau nu, victimele exploatării sexuale, care au căzut pradă traficanţilor de carne vie şi care au avut curajul să dea în vileag faptele acestora, sunt astăzi la „adăpost” datorită implicării celor aproape 500 de ofiţeri din Poliţia Română specializaţi în acest tip de activitate, în ciuda salariilor relativ modeste în raport cu riscul mare al muncii lor.

La nivelul anului 2011 au fost identificate, atât în ţară, cât şi în străinătate, 1.048 de persoane care au căzut victime traficului de fiinţe umane. Dintre acestea, doar 319 au fost minore. Majoritatea erau fete şi numai 30 de băieţi, cei din urmă fiind folosiţi în special la cerşetorie şi la comiterea de mici infracţiuni: furturi din magazine, din buzunare, de pe stradă etc. Este doar partea vizibilă a aisbergului, ceea ce s-a detectat în urma cercetărilor, după cum o recunoaşte chiar şeful structurii de combatere a acestui fenomen din cadrul IGPR, Cristian Duţă. Numărul real al lor nu este cunoscut nici de către ofiţerii specialişti din structura specializată.

Victimele „invizibile” şi grupările criminale

Prostituţia nu este interzisă în unele ţări din UE. Aceasta fie este legiferată, fie este tolerată. În ţări precum Spania, vitimele, cetăţeni români, sunt interpelate pe stradă de către oamenii legii şi nimic mai mult. Spaniolii nu deţin o legislaţie care să incrimineze această activitate. Aceasta este doar o imagine care ne duce la partea nevăzută a lucrurilor. „Ca să fac o apreciere asupra fenomenului invizibil, ca să spun care este amploarea lui, nu îmi permit, ar fi o pură speculaţie”, declară şeful Serviciului de Combatere a Traficului de Persoane din cadrul din IGPR, Cristian Duţă. Pe parcursul anului trecut au fost deschise 585 de dosare penale care privesc traficul de persoane umane sub toate formele sale de exploatare. În funcţie de cât de complexă este cauza, investigaţiile pot dura de la una-două luni până la patru sau cinci ani. În 2011 au fost identificate 1.296 de persoane prezentate ca fiind suspecte. Dintre acestea, doar un mic procent va fi trimis în judecată prin rechizitorii, la finalizarea anchetelor penale. Circa 35 de cazuri din cele 585 de dosare penale înregistrate în 2011 au avut legătură cu grupuri de criminalitate organizată pe minori.    

Vârstele şi apartenenţa victimelor

Ca profil, majoritatea victimelor din România provin din medii dezorganizate şi din pătura săracă a societăţii. Educaţia acestora este la un nivel foarte scăzut. Cu cât creşte nivelul de şcolarizare, cu atât mai mult scade numărul victimelor. Cam cât numără degetele de la o mână, cam tot atâtea sunt absolventele de facultate, spune Duţă. Aşa se explică faptul că cele mai puţine dintre victime sunt absolvente de liceu. Un număr de 443 de victime au avut între cine şi opt clase, 320 - liceu, 142 de persoane - şcolarizare până în clasa a IV-a, 61 - fără nici un fel de studii şi tot atâtea cu şcoala profesională absolvită. Despre 11 dintre victime nu se cunoaşte nici la acest moment situaţia lor educaţională, pe listă fiind şi 10 fete absolvente de studii superioare. Aproximativ 600 dintre victime provin din mediul rural, iar 424, din mediile urbane.       

Metodele de racolare şi câştigurile obţinute

Acestea au tot evoluat în timp. Dacă pe la începutul anilor 2000 se putea vorbi de metode de racolare violente (răpirea, bătaia şi violul), în acest fel fiind instaurată şi dominaţia traficantului asupra victimei, în timp au intervenit metode „mai avansate”. Şi anume: cele legate de înşelătorie, prin falsele anunţuri din ziare, prin care li se promitea „marea cu sarea”, deşi unele dintre ele ştiau de la bun început că vor practica prostituţia, în ciuda faptului că nu cunoşteau nici o limbă străină. În general, nu sunt grupuri mari. De la una singură, la maximum trei fete. Doar că e foarte probabil să fie „recrutări regulate”, precizează Duţă. Acest gen de victimă, „pretty good looking”, poate să facă chiar şi 500 de euro într-o singură zi. Proxenetul îi ia pe toţi şi-i lasă victimei cel mult 10 euro ca să mănânce la un fast-food. „Gândiţi-vă că acesta are 10 fete de la care încasează 500 de euro zilnic. Face 5.000 de euro pe zi, nu?”, se întreabă, retoric, Cristian Duţă. Câştigurile depind, de regulă, de fiecare ţară în parte, dar cert este că traficanţii ajung milionari. Dacă victima ajunge în Cipru, „un oral” este 20 de euro, pe când în ţări precum Germania, Austria, Marea Britanie sau Spania se fac bani mulţi. În sensul că toţi clienţii plătesc bine. Principalele destinaţii preferate de proxeneţii români şi, implicit, de victime sunt Italia şi Spania. „Pentru că pentru traficanţi este mai uşor să înveţe o limbă de sorginte latină decât finlandeza sau germana. În aceste ţări sunt comunităţi mari de români şi este uşor să te pierzi acolo”, atrage atenţia şeful structurii. Ca o statistică, în 770 de cazuri, modalitatea de recrutare a fost „în persoană”, circa 138 - prin anunţuri publicitare şi 53 - prin agenţii de plasare a forţei de muncă.  

Metoda „Loverboy”, inspirată din filmul cu acelaşi nume

În ultima vreme, din ce în ce mai populară este metoda „Loverboy”. Există chiar un film cu acest titlu care descrie cu lux de amănunte această metodă, spune Duţă. Un bărbat, destul de arătos, tânăr, descurcăreţ, care se afişează cu vestimentaţie şi accesorii scumpe, cu o maşină de fiţe, merge prin cluburi, intră în vorbă cu nişte fete şi rămâne în legătură strânsă doar cu unele dintre ele. În cele din urmă, una se îndrăgosteşte de acest individ, la propriu, după care inventează ceva, dispare o perioadă, iar fata fiind îndrăgostită de el, nu-l lasă şi pleacă cu el. O lasă în acea ţară celui care o cumpără cu 1.000-2.000 de euro, se întoarce şi o ia de la capăt. Există o explicaţie şi aici. Traficanţii au realizat că violenţele la care recurgeau se pot întoarce împotriva lor, prin declaraţiile fetelor, şi au început să devină „mai soft”, menţionează Duţă. Chiar şi aşa nu au fost excluse nici pe departe, din metodele de racolare, violenţele, de orice tip ar fi ele.  

Împuşcată în cap pentru a da o lecţie victimelor

Ofiţerii români au reuşit recupereze o victimă româncă, în vârstă de 16 ani, dusă în Macedonia, într-un bordel, după ce i se promisese un loc de muncă civilizat în Italia. Când a văzut unde ajunsese, fata le-a spus celor care intermediaseră tranzacţia că nu vrea să practice prostituţia. Traficantul le-a aliniat pe toate în line, a împuşcat mortal una dintre victime în cap, după care a pus-o pe româncă să strângă toată mizeria produsă în urma crimei. Acesta este un gen de violenţă psihică maximă, toate cazurile în sine, conform declaraţiilor făcute de Cristian Duţă, fiind halucinante la rândul lor. Cu cât victima petrece mai mult timp sub puterea acestor traficanţi, cu atât mai mult acest rol devine parte din ea. După trei-patru ani de „sclavie”, victima are creierul spălat, spune Duţă. Fiindcă ceea ce face devine un mod de viaţă şi nu se mai consideră victimă. Iar pentru a „demantela” (termen poliţienesc pentru spargerea reţelei) grupările de traficanţi, ai nevoie de victime, pentru dovezi. Declaraţia victimei este regina probelor. Niciodată până acum în rândurile specialiştilor traficului de persoane nu au existat fapte de corupţie.  

După trei-patru ani de sclavie sexuală, victima are creierul spălat

Cristian Duţă

ofiţer IGPR


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639566-08-06

TAGURI: euro, sclavia sexuala, victime





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri









Apa Nova