2016-12-05 12:36

SPECIAL


Misterele Bucureştilor: Cine a fost cu adevărat Miţa Biciclista?

 |  18:39

La doi paşi de Biserica Amzei, în imediata apropiere a AmbasadeiFranţei, trage să moară una dintre cele mai reprezentative clădiri depatrimoniu ale Bucureştilor. Casa de la nr. 9-11 a fost ridicată la începutulsecolului XX şi a aparţinut superbei curtezane Maria Mihăescu, zisă şi MiţaBiciclista, cea care şi-a câştigat renumele pentru că a fost prima femeie dinCapitală care s-a plimbat pe bicicletă.

Iubitoarea de oglinzi şi de biciclete

Născută în 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, pionierapedalelor s-a dovedit de tânără o damă extrem de ambiţioasă care ştia ce vrea.Frumoasă de pica, cu nişte ochi azurii, migdalaţi, Miţa îngenunchea rapid toţibărbaţii, fără deosebire de rang. Os de rege, opincă sau cătană, cu toţiiînnebuneau când apărea ea pe Calea Victoriei, călare ca o amazoanăpe...„biţiclu”. Se spune că a fost curtată de oameni celebri ai vremii, iarRegele Ferdinand i-a dăruit casa din strada Cristian Tell. În anii ’40, excentrica diva s-a măritat cu generalul Al. Dumitrescu. „Miţa e o modernistăa timpului ei, explică istoricul Adrian Majuru. A iubit întotdeauna oglinzile.Erau singurele care nu o minţeau, privindu-le. Se putea pierde prin luciul lorprivind până în adâncurile întunecoase ale sufletului. Mult mai târziu, şi-adat seama că nu erau întunecimi, ci lumini: cu cât căpăta mai multă experienţăde viaţă amară, cu atât vedea mai clar în adâncul sufletului. La 83 de ani,înăuntrul fostei bicicliste era un cristal cu mii de faţete, deşi chipul eicăpătase de mult încremenirea timpului. Trupul Miţei, atât de râvnit de mulţi,a purtat, pe rând, rochii de bal cu voaluri, rochii dantelate de stradă,pălării înflorate prinse cu ace de argint.”

Copilăria şi-a petrecut-o într-un târg bolnav,sărăcăcios, cu destine mizere de petrolişti, mineri şi lucrători cu ziua. Dacă ar fi rămasacolo, ar fi avut parte de-un anonim şi şters, aşa cum aveau toate femeile dinzonă. Fetiţă fiind, Maria se juca adesea printre rufele murdare, cu mirosuriciudate, pe care maică-sa, spălătoreasă, le spăla zilnic, până rămânea fărăunghii. „Sunt ţoalele neamţului Hart, să nu le strici!”- o certa mamă-sa, întimp ce potrivea soda şi apa.

„Astaeste viaţa cu adevărat. Să ştii să alegi”.

La15 ani, Maria ar fi trebuit să meargă la pension, dar o aştepta maldărul derufe al mamă-sii. Fata nici nu voia să audă! Se plimba seara, cu lacrimi înochi, pe lângă gardul pensionului de fete, ştiind că nu va ajunge vreodatăacolo.

Într-ozi însă, pe când îşi spăla gambele subţiri şi înalte într-o băltoacă din drum,se opri în spatele ei un echipaj cu nişte cai negri. Un domn cu joben afluturat spre ea o mânuşă albă. O chema. S-a urcat şi dusă a fost. Oare ce-o fifost în sufletul ei atunci? Cine poate şti? Cu fruntea albă sprijinită degeamul trăsurii, Maria, fata spălătoresei, suspina: „Asta este viaţa cuadevărat. Să ştii să alegi. Dacă nu poţi avea pensionul celor bogaţi, îi poţiavea pe stăpânii lui”.

Miţei îi plăcea să pedaleze dimineaţa

„Mariaa descoperit Parisul, povesteşte istoricul Adrain Majuru. Şi velocipedul, şiiubirea, şi faptul că viaţa nu era altceva decât o altă femeie care se doreaadesea ocolită, păcălită, adulată, dorită, posedată, abandonată, curtată,într-o simultaneitate de timpuri pe care nu o poţi decât intui. A revenitîn Valahia, în acel Bucureşti vestit prin moftangii şi faliţii care se credeaubancheri sau erudiţi. Miţa avea o plăcere nebună să alerge cu velocipedul,îndeosebi dimineţile - ca pe un antidot la oboseala care o aştepta peste zi.Târziu descoperise că banalul obicei de la Paris, în Valahia era o extravaganţănevăzută. Aici doar bărbaţii foloseau velocipedul, adesea numai în intimitate.Era prima femeie care-l folosea, drept pentru care, răuvoitorii care nuintraseră în graţiile ei o numiseră “Miţa Biciclista”.

MiţaBicilista a fost un personaj real. Memorialistul Constantin Beldie a cunoscut-oşi o aminteşte în rândurile sale cu regretul unei lumi dispărute definitiv şiirevocabil: “Miţa Biciclista, fostă mai târziu nevastă a bunului meu colegpremiant de onoare la Sf. Sava, azi (1950 - n.a.) măritată cu un general şiavând 83 de ani, dar părând numai de 50 şi locuind în casele ei din faţaBisericii Amzei, cadou de 120.000 lei aur al unui adorator, iar la începutul-începuturilorei fată de spălătoreasă din curtea instalatorului Hart, furată la 15 ani dinMoreni, dusă la Paris, stilată şi culcată cu berbantul rege Leopold alBelgiei.” (C. Beldie, “Memorii”,Albatros, Bucureşti, 2000, p. 348)

AdrianNăstase, rudă cu Miţa biciclista?

Azi, clădirea în care Miţa Biciclista a trăit şi-a iubitpare pierdută şi orice iubitor de case vechi îi aude plânsul sec, în pumni.Tencuiala gălbuie şi ridată ca o piele de om bătrân cade, adeseori fărâmiţată,pe trotuar, neştiută, măturată doar de gunoierii veseli. La balcoanele,altădată splendide, râdeau muşcate roşii şi albe. Acum, ele stau să seprăvălească peste trecători, iar un lighean de antenă, prins bine în carneacasei, chiar sub nasul unui îngeraş de piatră, se chinuie să recepţioneze câtpoate el de clar programele tv. Imobilul, declarat monument de arhitectură înstil baroc, a fost revendicat şi câştigat în instanţă de urmaşii Miţei, carel-au revândut cu mult sub preţul pieţei unor cetăţeni spanioli. Care, cum erade aşteptat, locuiesc şi trăiesc în Spania. Deocamdată în clădire stau maimulte familii. „Noi stăm cu bagajele făcute, cică ne dă afară. Nu mai înţelegemnimic. Mi-e şi frică să vorbesc. Am auzit că şi Adrian Năstase, care e băgat înafacerea asta, ar fi şi el un fel de rudă cu Miţa. Aşa că... noi ce şanse săavem?”, spune un locatar.

Peste zulufii îngeraşilor de la balcoane au trecut ploişi vânturi, ierni şi primăveri, două războaie mondiale, două cutremure mari,şuturile naţionalăzării comuniste. Însă prezentul modern a pus capac. Kaput!Noul sau noii proprietari nu par deloc impresionaţi de valoarea istorică aacestei bijuterii arhitecturale, fiind decişi ca de îndată ce vor intra efectivîn posesia ei să o demoleze. În mod paradoxal însă, clădirea rezistă datorităchiriaşilor. Dar nu se ştie pentru câtă vreme... Nu este exclus ca banii,tertipurile avocăţeşti sau un incendiu să o şteargă definitiv de pe harta Capitalei.

Cu bicicleta în jurulEuropei

Oaltă biciclistă celebră a României este Gina Burileanu, o femeie care a trăitîn perioada interbelică. Fiica unui marinar, Gina a devenit cunoscută pentrucălătoria sa cu bicicleta din anul 1928 în jurul Europei. Pe parcursulcălătoriei a străbătut o distanţă de 20.000 de kilometri şi a tranzitaturmătoarele ţări: Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Letonia, Estonia, Finlanda,Suedia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Spania, Italia, Grecia şiTurcia.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-07-12



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image