2016-12-04 18:36

SPECIAL


Misterele din Munţii Bucegi

 |  18:31
Misterele din Munţii Bucegi
Decorul natural, spectaculos, al Munților Bucegi, căutatși îndrăgit de milioane de turiști români și străini, pe tot parcursul anului,a stârnit încă din cele mai vechi timpuri imaginația oamenilor. Legendele șiistorioarele legate de bolovanii imenși de piatră, de poiene, poteci șitrecători au făcut ca hărțile montane ale stațiunilor și împrejurimilor VăiiPrahovei să fie completate de către cartografi cu denumiri ciudate, de poveste,parcă desprinse din 1001 de nopți. Se spune că însuși Zamolxis – zeul dacilor- obișnuia să hoinărească pe platoulBucegilor, mai mereu cufundat în nori albicioși

„Preotul negru” - stăpânul comorilor din munte

Masivul Caraiman,acest veritabil Olimp al României, care găzduiește pe pieptul său CruceaEroilor, este de departe cel mai cunoscut. „Caraiman” înseamnă în turceşte„conducătorul negru” sau „preotul negru” și e o combinație a cuvintelor „kara”= negru şi „imam” = conducător, preot. Se spune că, în timpuri imemoriale,acolo locuia un mare vrăjitor pe nume Caraiman, care avea un cimpoi fermecat.Pajiștile înverzeau și copacii înfloreau doar când se apuca el de cântat.Bătrânul mai era stăpânul tuturor comorilor ferecate în peșterile muntelui.Vrând să-i împartă averea, să-i fure chiar și cimpoiul, fiii lui s-au luat laharță, iar lucrul acesta l-a întristat în așa hal pe tată, încât a început săverse șuvoaie de lacrimi. Din ele s-au format Pâraiele: Jepi, Valea Albă și ValeaCerbului, ce se varsă în Prahova. Apoi, de supărare, magicianul împreună cucimpoiul lui fermecat s-au transformat într-o stană de piatră. În zilelesenine, pe la jumătatea peretelui muntos se vede un bolovan care parcă atârnăde cer. Acest personaj de basm este descris de Carmen Sylva în „Povești alePeleșului”, dar și de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică”. Uriașul aveaputerea să creeze ființe, să înverzească natura, dar și să provoace cutremuresau furtuni.

O poiană numită„Sfârșitul lumii”

„Coştila”. Denumireaacestui munte vine de la „Goştina”, care însemna în limba locuitorilor dinvechime „birul pe oi”. Această „taxă” se strângea în poiana Coştilei, aflată pepieptul colosului de piatră. Situată deasupra hotelului de la cota 1.400 dinSinaia, poiana „La sfârşitul lumii” este des căutată de iubitoriimuntelui şi datorită denumirii ei ciudate. Înainte de construirea hotelului,drumul ieşea din pădure în această poiană largă. Locul pare atârnat între cerşi pământ. Vârful Bucura, aflat în apropierea „Omului”, a luat denumireade la numele Bucurei Dumbrava (1868-1926), scriitoare şi mare iubitoare demunte, una dintre iniţiatoarele turismului românesc.

ColţiiŢapului, respectiv Poiana Ţapului, sunt denumiri care amintesc de oîntâmplare veche de câteva secole. Câţiva boieri fugeau din ŢaraRomânească peste munţi, spre Braşov.Noaptea însă s-au rătăcit şi au înnoptat pe marginea unei genuni. La un momentdat, un ţap furios a aruncat în prăpastie pe unul dintre ei. Nimeni nu știe deunde a apărut acel țap…

MoșButmaloi, primul cabanier român

În opoziţie faţă deCaraiman şi Coştila se află Şaua Baiului. Râşnovenii îşi adjudecau acestteritoriu încă din 1533, însă ei au intrat în conflict cu boierii Răducanu,Dudescu, Creţulescu, Paleologu şi medelnicerul Grigorie, care îl revendicau, larândul lor. De aici şi conflictul care a urmat între aceştia, dar şi denumireamasivului Baiului (necaz, supărare în lb. maghiară). „Pichetul Roşu”este o denumire des întâlnită pe buzele celor ce trec munţii dinspre Buştenispre Predeal. Aici funcţiona, în vremea stăpânirii austro-ungare, un pichetromânesc de grăniceri, care avea acoperişul vopsit în roşu ca să se vadă de ladepărtare. Cărămizile lui au fost luate, cu timpul, de turişti ca amintire, dardenumirea a rămas. Drumul lui Butmaloiu este traseul turistic dintreVârful cu Dor - Piatra Arsă - Cocora - Peştera.

Moş Butmaloiu a fostprimul cabanier român din Bucegi. El i-a călăuzit pe primii turişti veniţi săexploreze frumuseţile Bucegilor, aşa-zişii „bucegişti”. Una dintre cele mai frumoaselegende, culeasă de V.A. Urechia şi publicată în 1891, este legată de PiatraArsă: „Într-o zi de demult un potop s-a abătut peste Valea Prahovei,dealuri bătrâne s-au pornit, apele au ieşit din matcă, potecile şi drumuriles-au rupt. Oamenii şi turmele erau în mare cumpănă. Ciobanul Bârsan a chematatunci cu glas de bucium în patru părţi ale cerului şi s-au adunat cei de-olimbă cu dânsul. Oamenii au pus umărul şi au ridicat un zid în calea apelor.Apoi l-au aruncat între Vârful cu Dor şi Jepi. Aşa au curăţat toată ValeaPrahovei şi le-au aşternut apelor, pat nou cu prund şi nisip galben. Ciobaniiau îngrămădit codrii de lemn taiat peste munte şi au dat foc lemnelor. Lutuls-a prefăcut în stâncă şi astfel apele au rămas neputincioase la un nou potop.De la fumul acestor codri de lemne arse, muntele îşi trage numele de PiatraArsă”.

Poteca lui TakeIonescu

Între PoianaIzvoarelor şi cabana Mălăieşti se află poiana denumită „La bătaia cocoşilor”. Conformlegendei, aici s-ar aduna să se bată cocoşii de munte, toamna, în perioadaîmperecherii. „Take Ionescu” este o potecă situată în apropiere, ce ducela fosta cabană Mălăieşti, prin Pichetul Roşu şi care a fost amenajată pecheltuiala marelui om de stat şi împătimit al muntelui. Tot aici se află „Numărătoareaoilor” (din Valea Cerbului): „strâmtoare îngustă şi întortocheată,mărginită de stânci”, acest canion scurt a primit numele de la ciobani. Fiindatât de îngust, încât oile nu puteau trece, decât în şir indian, ciobanii dinvechime îl foloseau pentru a număra animalele, ei „păzind” mai sus, la ieşire.La doi paşi, „Valea comorilor”, a stârnit ani de-a rândul imaginaţialocuitorilor din Buşteni şi Poiana Ţapului, care au săpat prin aceste locuri cugândul de a descoperi comori ascunse de către boierii fugari. Se pare că uniidintre ei chiar au avut succes.

Mult maicunoscute sunt Babele. Numele vestitelor stânci vine de la legenda BabeiDochia, care s-ar fi transformat în stană de piatră, împreună cu oile ei.Aproape de ele, stă de strajă „Sfinxul”, lucrare a vânturilor carerăscolesc pajiştile de la peste 2.000 de metri altitudine. Dintre numelelocalităţilor de la poalele Bucegilor, cea mai interesantă este Sinaia. Numelede „Sinaia” vine de la o mânăstire întemeiată de pustnici în 1695.Aceasta seamănă cu o mânăstire ortodoxă din peninsula muntoasă Sinai.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-07-02

Mai multe imagini:
Misterele din Munţii Bucegi
zoom
Misterele din Munţii Bucegi
zoom
Misterele din Munţii Bucegi
zoom

Misterele din Munţii Bucegi
zoom
Misterele din Munţii Bucegi
zoom
Misterele din Munţii Bucegi
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image