2016-12-09 19:40

SPECIAL


Misterul dispariţiei celei mai apropiate “rude” a omului modern. Genomul omului de Neanderthal ar putea explica de ce suferă Homo sapiens de autism sau schizofrenie

 |  19:57
Misterul dispariţiei celei mai apropiate “rude” a omului modern. Genomul omului de Neanderthal ar putea explica de ce suferă Homo sapiens de autism sau schizofrenie

Creierul omuluide Neanderthal şi cel al omului modern, deşi similare la naştere, cunosc o dezvoltarefoarte diferită în cursul primului an de viaţă, potrivit unui studiu ce infirmăteoria conform căreia cele două specii aveau capacităţi mintale comparabile. Dincolode disputele între paleontologi şi antropologi, diferenţele ar putea explica dece suferă omul modern de schizofrenie sau de autism. Cercetătorii care aurealizat aceste descoperiri susţin că substanţa cerebrală a omului deNeanderthal ajungea la maturitate mult mai repede decât în cazul omului modern,o trăsătură ce se manifestă şi în cazul persoanelor suferind de autism.

Acestediferenţe, referitoare la maniera în care creierul se dezvoltă la începutulvieţii, explică forma rotundă, distinctivă, a craniului uman, absentă laneanderthalieni şi la ceilalţi strămoşi şi "verişori" ai omului, cumsunt cimpanzeii, au explicat cercetătorii de la Institutul Max Planck deantropologie şi evoluţie din Germania. Omul de Neanderthal, dispărut în urmă cu28.000 de ani din motive misterioase, după ce a coexistat alături de Homosapiens timp de 10.000 de ani, prezintă o formă mai alungită a craniului.Această descoperire are la bază comparaţiile efectuate între amprentelevirtuale, măsurate în diferite stadii de dezvoltare, ale circumvoluţiunilorcerebrale şi ale structurilor învecinate din interiorul craniilor analizate -moderne şi fosilizate - provenind de la Homo sapiens şi neanderthalieni,inclusiv nou-născuţi.

Circuitele cerebrale se dezvoltă lent la om

Aceste variaţiiobservate într-un stadiu timpuriu de dezvoltare a creierului reflectă, probabil,schimbările ce aveau loc la nivelul circuitelor şi legăturilor cerebrale, aexplicat Philipp Gunz, principalul autor al studiului, publicat în revistaCurrent Biology. Organizarea internă a creierului contează cel mai mult în ceeace priveşte capacităţile cognitive ale unei persoane, consideră autorulstudiului. Omul modern este primul dintre hominide care a cunoscut o dezvoltarea circuitelor cerebrale în timpul primului an de viaţă. "La oameniimoderni, legăturile dintre diversele regiune ale creierului se stabilesc întimpul primului an de viaţă şi sunt foarte importante pentru un grad avansat desocializare, emoţie şi funcţii de comunicare. Din acest motiv, este improbabilca neanderthalienii să fi perceput lumea aşa cum o percem noi", a adăugatacelaşi cercetător. Secvenţierea completă a genomului omului de Neanderthal,publicată în luna mai, a relevat numeroase asemănări cu oamenii moderni.Specialiştii au identificat foarte puţine diferenţe genetice între cele douăspecii - printre acestea se numără patru gene care sunt asociate cu dezvoltareamintală. Aceleaşi gene, atunci când prezintă mutaţii, sunt implicate înapariţia schizofreniei, autismului şi a trisomiei 21.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638948-10-28



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image