2016-12-07 14:42

SPECIAL


Nichita Stănescu: Minciunile lui Ion Băieşu ne merg la inimă şi ne-o spală

 |  21:00
Nichita Stănescu: Minciunile lui Ion Băieşu ne merg la inimă şi ne-o spală

Ion Băieşu a fost pentru românii anilor `70-`80, şi pentru foarte mulţi este şi astăzi, unul dintre cei mai iubiţi şi apreciaţi scriitori umorişti.

Spectatorii au râs: Uite-l pe Costel!

Cine poate uita vreodată celebrele filmuleţe cu „Tanţa şi Costel”, două personaje pitoreşti şi absolut româneşti care s-au cunoscut întâmplător în gara de la Medgidia? În cele două roluri au fost distribuiţi Coca Andronescu şi Octavian Cotescu. Serialul umoristic „Tanţa şi Costel” a fost cea mai de succes emisiune a televiziunii române în acele vremuri. La început a fost doar o schiţă. Băieşu a refăcut materialul transformându-l într-un serial tv intitulat „Iubirea e un lucru mare” şi difuzat între anii 1965-`70. „Un aport covârşitor l-au avut şi cei doi actori Coca Andronescu şi Octavian Cotescu, interpretarea lor a fost atât de convingătoare, încât n-au mai putut scăpa de identitatea lor niciodată, povesteşte Radu Băieşu, fiul scriitorului. Cotescu a încercat să joace rolul titular din tragedia shakespeariană Macbeth, dar când a intrat pe scenă, în armură, scăldat în sânge şi cu spada în mână, spectatorii au izbucnit în hohote de râs: Ha! Ha! Ha! Uite-l pe Costel!” Între timp, serialul cu aşa de mare priză la public a fost considerat subversiv şi a fost oprit.

În loc să meargă la Canal, a intrat la... facultate

Ion Mihalache a văzut lumina zilei la 2 ianuarie 1933 în satul Băieşti, din judeţul Buzău. A urmat şcoala primară din localitate, apoi liceul comercial din Buzău. La începutul anilor `50 pleacă la muncă pe şantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră ca să-şi ajute familia. Sfătuit de nişte prieteni, se opreşte la Bucureşti, unde dă examen la Facultatea de Drept. Din greşeală, Ion nimereşte în altă sală de examen... şi este admis la Filosofie. Curând, dă examen şi la Şcoala de literatură Mihai Eminescu. Lasă filosofia şi începe să publice primele creaţii semnate cu... un nume nou: Ion Băieşu.

Dar de ce şi-a schimbat numele, aflăm chiar de la fiica scriitorului, Daniela: „În anii `50 nu puteai publica având numele unui şef de partid «burghez» (respectiv Ion Mihalache, conducătorul Partidului Naţional, devenit Naţional Ţărănist). «Băieşu» vine de la satul unde s-a născut, Băieşti. În biografii, se spune de obicei că tata s-a născut în Aldeni, dar asta pentru că Băieştiul a dispărut în urma unor alunecări de teren şi familia lui s-a mutat în satul Aldeni.”

Fănuş Neagu şi Eugen Simion, cei mai buni prieteni

Cum era Ion Băieşu ca om, tată sau amic, numai cei apropiaţi ştiu. Avea mulţi prieteni care îl iubeau sincer şi care ar fi făcut orice pentru el. În casa lui era un permanent du-te-vino de actori, cântăreţi, regizori, scriitori, cu toţii celebri şi adoraţi de public. Luni venea Octavian Cotescu, marţi apăreau Cornel Dinu şi poetul Mircea Micu. Joi, graficianul Florin Pucă şi Benone Sinulescu. Dar cei mai buni prieteni ai lui Ion Băieşu au fost Fănuş Neagu şi Eugen Simion. 

Oamenii credeau că l-a bătut securitatea

Romanul „Balanţa” reprezintă momentul de apogeu al lui Băieşu, un triumf literar. Puţini ştiu că toată viaţa lui a suferit în tăcere, pentru că mulţi îl considerau un scriitor facil, cu priză la mitocani, incapabil de o operă profundă. Aşa că scrierea unui roman reprezenta pentru el un pariu foarte important. A păstrat secretul „Balanţei“ 10 ani. Doar Claudia, soţia lui, care îi dactilografia textele, ştia. Primul om care a citit romanul a fost Eugen Simion. La Editura Cartea Românească, redactorii s-au luat cu mâinile de cap. Era o operă foarte îndrăzneaţă pentu timpul acela. Au tăiat pasaje întregi, de frică să nu-şi piardă locul de muncă.

După acest roman s-au realizat şi filme. Întâi a fost „Mere roşii”, cu Mircea Diaconu în rolul principal, şi după aceea a apărut „Balanţa” cu Răzvan Vasilescu şi Maia Morgenstern. „Cartea a fost considerată prea «dură» de cenzură, iar reacţiile au fost atât de puternice după apariţie, încât a fost retrasă de pe piaţă, spune fiica scriitorului. Când tata a fost la Spitalul de Urgenţă Floreasca, toată lumea credea că l-a bătut securitatea. Dar nu era adevărat!”

La el, râsul este o formă a dragostei

Filmul „Balanţa”, regizat de Lucian Pintilie, a  avut un real succes. A fost prezentat la Cannnes, când Băieşu zăcea într-un spital din America, după ce suferise un atac cerebral. Copiii lui i-au povestit despre reuşita filmului, despre aprecieri, încercau să-l înveselească, să-i dea putere. Dar omul care făcea lumea să râdă nu mai putea zâmbi... A încetat din viaţă pe 21 septembrie 1992 şi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti, pe aleea scriitorilor. Iată ce scria bunul lui prieten, Nichita Stănescu, despre el: „De câteva decenii, scrierile lui Ion Băieşu au defectul că plac şi imprudenţa de a fi iubite. La el, râsul este o formă a dragostei. (...) Minciunile lui Băieşu ne merg la inimă şi ne-o spală.”

Titlurile filmelor ale căror scenarii au fost semnate de Ion Băieşu: Balanţa (1992)

Vinovatul” (1991)

„Harababura” (1990)

„Miracolul” (1988)

„Omul din Buzău” (1988)

„De ce are vulpea coadă?” (1988)

„Duminica în familie” (1987)

„Sper să ne mai vedem” (1985)

„Aventura sub pamânt” (1982)

„Grăbeşte-te încet(1981)

„Omul care ne trebuie” (1979)

„Rătacire(1978)

„Text cu bucluc, Un” (1976)

„Avocatul” (1976)

„Mere roşii(1976)

„Astă-seară dansăm în familie” (1972)

Maiorul  şi moartea(1967)

„Camera albă” (1964)

Iubirea e un lucru foarte mare (1962)


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639262-10-29

Mai multe imagini:
Nichita Stănescu: Minciunile lui Ion Băieşu ne merg la inimă şi ne-o spală
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image